În satul Măguri, aparținător orașului Lugoj, funcționează singura școală din Timiș cu predare în limba romani. În școala în care altădată erau și 200 de copii, astăzi mai învață 51 de elevi, incluzând copiii de la grădiniță.
Cuprins:
Directoarea școlii din Măguri susține că numărul elevilor a scăzut după ce mulți părinți din sat au plecat în străinătate, iar bunicii în grija cărora fuseseră lăsați copiii au fost luați și ei, cu tot cu cei mici.
Potrivit unui răspuns al Ministerului Educației din anul 2025, în România figurau mai multe școli sau clase cu predare în limba romani, cele mai multe în județul Cluj.
În satul Măguri trăiește una dintre cele mai mari și mai compacte comunități de romi din județul Timiș. Tot aici funcționează și singura școală din județ cu predare în limba romani. E o școală cu grădiniță și clasele I-VIII, dar numărul elevilor a scăzut atât de mult încât se fac ore simultan. Clasa pregătitoare și clasa a IV-a învață împreună, iar o altă grupă reunește elevii din clasele I, a II-a și a III-a. La gimnaziu sunt două clase, V-VI și VII-VIII.
Directoarea Mihaela Mocanu, o învățătoare cu 26 de ani de experiență, își aduce aminte cu nostalgie de vremea când în școală învățau aproape 200 de copii, iar unele clase aveau și 28 de elevi.
„Acum avem 51 de copii cu tot cu grădinița. Anii trecuți erau mai mulți. Acum, cu plecatul părinților pe dincolo, îi iau și pe ei. Când nu mai au de lucru, se întorc, vin și în timpul anului școlar. Până la urmă, și-au luat și bătrânii de acasă, să nu mai trimită bani pentru lemne. Părinții lăsau copiii cu bunicii, dar acum îi iau și pe cei bătrâni din sat. E ca peste tot, nu doar la noi în sat”, a explicat directoarea Mihaela Mocanu.
„Aici erau foarte mulți copii, dar părinții optează pentru un trai mai bun. Copiii erau lăsați în grija mătușilor, a bunicilor. Plecând în Occident, nu mai fac față. Lemnele și mâncarea s-au scumpit și îi iau și pe ei acolo. Dar cam peste tot se vede scădere. Și natalitatea e în scădere”, a confirmat și profesoara de limba romani Livia Vodă.
La deschiderea noului an școlar, după slujba de binecuvântare, preotul din sat a susținut un discurs în care le-a amintit și el părinților că „acum câteva zeci de ani, când se deschidea școala, aici nu aveai loc, larma și gălăgia se auzeau până în Tapia” (n.r. - satul vecin). „Trebuie să nu uitați un lucru, vorba aceea a noastră care spune că dacă ai carte, ai parte. Iată de ce niciun efort al părinților nu trebuie precupețit pentru a trimite acești copii la școală”, a spus preotul.
Acesta le-a mai spus părinților că nici nu își dau seama ce eforturi se depun ca școala să funcționeze. „În alte părți, școala asta ar fi fost închisă”, a adăugat preotul la slujba de la deschiderea anului școlar.
Directoarea Mihaela Mocanu a explicat că elevii, care vorbesc acasă limba romani, se simt mult mai confortabil atunci când li se predă la școală în limba maternă. „Înțeleg mai bine, le predai în limba lor. Bineînțeles că limba română o predăm în română, dar și la limba romani facem traduceri și învățăm în paralel limba română, și atunci copiilor le este foarte ușor”, a mai explicat directoarea.
Potrivit Mihaelei Mocanu, „profesoara de matematică e româncă, dar a făcut cursuri de limba romani”. „Învățăm limba romani literară. Avem gramatică, copiii au participat la olimpiadă, au venit cu rezultate bune. Am avut premii la limba romani și la istoria și tradițiile romilor. Le place. E bine”, a spus directoarea.
Profesoara de limba romani Livia Vodă, cu o vastă experiență în domeniu, a explicat că a studiat limba romani la București, la cursurile profesorului Gheorghe Sarău. „Și nouă ne-a fost greu, pentru că limba romani, exact ca limba română, e împărțită pe dialecte, pe zone. Din toate aceste dialecte s-a format o limbă standard, îngrijită, scrisă de domnul profesor Gheorghe Sarău. El a deschis multe orizonturi etniei rome. Eu am studiat patru ani la București, la facultate, limba romani”, a explicat profesoara Vodă.
Cadrul didactic spune că elevii școlii din Măguri au toate condițiile pentru a învăța. „Ei sunt foarte ajutați. Avem, pe lângă cursurile școlare, un centru de zi, plătit de Primăria Lugoj, unde li se aduce și masă caldă, iar eu și colega mea îi ajutăm la teme; mănâncă, au activități în aer liber. Au foarte mult sprijin”, a mai declarat Livia Vodă.
Profesorii de etnie romă de lângă Lugoj se mândresc cu elevii care, plecând de la Măguri, au reușit să termine o facultate și să se afirme în viață. Un exemplu este Călin Miloș Odă, care a absolvit Politehnica și este profesor de informatică. În prima zi de școală, vorbind în limba romani, profesorul le-a făcut instructajul elevilor mai mari: fără țigări, fără telefoane și atenție la trotinete. „Sunt excelenți (n.r. - elevii). Le lipsește doar acea împingere de la spate”, a declarat profesorul.
Călin Miloș Odă a explicat că multe cuvinte din limba română nu au corespondent în limba romani, iar atunci când nu găsește termenul în romani, îl spune în română.
„Limba e un avantaj pentru copiii de aici. Se simt mai apropiați de profesor dacă le explici pe înțelesul lor. Au un vibe de familie. Eu predau informatica și am vorbit cu domnul profesor de limba romani de la București. Nu avem termeni în limba romani, în special din IT. Chiar mi-am propus să am în laboratorul de informatică o listă cu cuvinte, să facem un dicționar în limba romani, care e o limbă veche și nu conține termeni noi”, a declarat profesorul Odă.
Mădălina Popescu, profesoara de limba română, care este debutantă și are ore atât la Măguri, cât și la o altă școală din mediul rural, cu predare în limba română, susține că nu există diferențe între elevii din cele două unități de învățământ. „Copiii sunt ca toți copiii. Aici sunt mai puțini, ce e drept. Nu mi se pare că învață mai greu sau mai ușor limba română față de restul copiilor. Merg în același ritm”, a declarat profesoara de limba română de la Măguri.
Isac, elev în clasa a IV-a, spune că îi place foarte mult să meargă la școală: „Învățăm să scriem, să citim. E fain”. Un tânăr din localitate, care a terminat doar cinci clase la Măguri, spune că și-a finalizat studiile în străinătate. „Am continuat școala gimnazială și după aia am mers la liceu. Lucrez în domeniul mecanic. De aici am avut și niște capacități de a vorbi limba engleză și m-a ajutat în străinătate”. Un cuvânt favorit din limba romani? „Somnakay. Înseamnă aur”.
„E limba noastră. Suntem romi și avem foarte fală că suntem cu limba noastră și mergem oriunde cu ea”, a spus o mamă, foarte mulțumită de școala din Măguri. Un alt părinte spune că „e un lucru bun și cu limba romani asta”. „E folosită cam în toată Europa. Îi întrebi: speak English, parlez français? Dup-aia: vakeres romanes?”. Provocat să spună și el o expresie favorită în limba romani, bărbatul răspunde fără să stea prea mult pe gânduri: „Te ales bahtalo. E un salut ăsta”.
Un răspuns transmis în anul școlar precedent de Ministerul Educației, la solicitarea Libertatea, arăta care este situația școlilor din România cu predare în limba romani:
Alba: Școala Gimnazială „Simion Balint” Roșia Montană / structura Școala Primară Gura Roșiei, 14 elevi
Bacău: Școala Gimnazială Nr. 3 Dărmănești și Școala Gimnazială „Domnița Maria” Bacău (două grupe de preșcolari cu predare în romani/bilingv)
Hunedoara: Școala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăștie și Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni, 67 de elevi
Timiș: Grădinița cu Program Normal Nr. 9 / Școala Gimnazială Nr. 12 Măguri, preșcolar: 12 elevi; primar: 19 elevi; gimnaziu: 16 elevi
Mureș: Școala Gimnazială Petelea, 15 elevi; Școala Gimnazială „Nicolae Gheorghe” Reghin, 15 elevi; Școala Gimnazială „Romulus Guga” Târgu Mureș, 36 de elevi
Ialomița: Școala Gimnazială Bărbulești, 23 de elevi
Olt: Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu” Caracal (preșcolar), 20 de elevi
Cluj:
Bihor: Ineu, 4 clase primar (82 de copii) și 4 grupe preșcolar (66 de copii); Bogei, o grupă preșcolar (12 copii); Avram Iancu, o clasă învățământ primar (13 copii)