De ce nu este bine să conduci cu rezervorul aproape gol
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Puțini șoferi se gândesc la ceea ce se petrece în interiorul rezervorului mașinii atunci când în bord se aprinde martorul de combustibil. Obiceiul de a conduce frecvent cu rezervorul aproape gol pune presiune pe componentele esențiale ale sistemului de alimentare, iar micile economii pe care le faci amânând alimentarea riscă să se transforme în facturi costisitoare la service.
Cuprins:
Ce este rezervorul de combustibil
Funcția rezervorului de combustibil al unui automobil este de a stoca carburantul lichid (benzină sau motorină) în siguranță până când este solicitat de motor. Rezervorul este amplasat, de regulă, sub bancheta din spate sau sub portbagaj. Deoarece trebuie să prevină scurgerile în orice circumstanțe, rezervorul este proiectat să fie cât mai robust, astfel încât să reziste la impactul cu diverse obiecte și să protejeze mediul înconjurător. Rezervoarele de combustibil de ultimă generație sunt fabricate din metale rezistente, precum oțelul sau aluminiul, și/sau din plastic de înaltă densitate, asigurând un echilibru optim între rezistență și greutate, potrivit ackodrive.com.
Componentele sistemului de stocare și alimentare
Rezervorul de combustibil este alcătuit dintr-o serie de componente care lucrează împreună pentru a stoca și pentru a transporta combustibilul în siguranță, fiecare dintre ele având un rol specific. Iată care sunt aceste părți componente.
Corpul rezervorului. Majoritatea rezervoarelor moderne sunt fabricate din metal sau din polietilenă de înaltă densitate (HDPE), ambele materiale fiind rezistente la coroziune și șocuri mecanice, având o durată de viață îndelungată.
Pompa de combustibil. La fiecare automobil, aceasta este amplasată în interiorul rezervorului (imersată), având rolul de a crea presiunea necesară pentru a împinge combustibilul prin conducte către motor.
Senzorul de nivel (sonda de litrometru). Fiecare vehicul are un senzor care monitorizează și afișează în instrumentarul de bord al mașinii nivelul de combustibil din rezervor. De regulă, acest senzor utilizează un plutitor conectat la o rezistență variabilă, care se ridică sau coboară, în funcție de cantitatea de combustibil din rezervor și transmite semnalul către indicatorul din bord.
Sistemul de ventilație și EVAP. O conductă de aerisire permite pătrunderea aerului în rezervor, astfel încât vaporii să poată fi eliminați în siguranță, fără a se crea vid sau presiune ce ar putea perturba fluxul de combustibil. Aceste conducte duc spre sistemul EVAP (de captare a vaporilor), care colectează vaporii de combustibil pentru a preveni eliberarea lor în atmosferă în timp ce sunt evacuați.
Gura de umplere și bușonul: Conducta prin care se alimentează mașina. Supapa și bușonul previn scurgerile, evaporarea necontrolată și pătrunderea impurităților din exterior. Majoritatea capacelor moderne au supape de aerisire care permit eliberarea controlată a presiunii și circulația aerului.
Deflectoarele din interiorul rezervorului. Deflectoarele sunt pereți despărțitori montați în interiorul rezervorului, cu rolul de a împiedica balansul combustibilului. Ele ajută la menținerea stabilității vehiculului în viraje sau în timpul reprizelor de accelerare și asigură o alimentare constantă și continuă cu combustibil a pompei.
Tipuri de rezervoare
Rezervoarele de combustibil vin într-o varietate de forme și materiale, adaptate diferitelor tipuri de vehicule, și anume:
- Rezervoare metalice. Rezervoarele metalice sunt fabricate, de regulă, din oțel sau din aluminiu și sunt foarte rezistente și greu de perforat, însă mai grele și predispuse în timp la coroziune internă.
- Rezervoare din plastic (HDPE). Rezervoarele din plastic sunt mai ușoare, oferă o rezistență excelentă la coroziune și sunt flexibile, putând fi modelate pentru a se adapta diverselor cerințe de design ale mașinilor.
- Rezervoare de tip șa. Sunt specifice camioanelor și sunt montate pe părțile laterale, fiind proiectate în forme specifice pentru a „încăleca” o anumită componentă a vehiculului, întocmai ca o șa pe un cal. Astfel, permite un spațiu de încărcare maxim fără a mări prea mult înălțimea vehiculului. Volumul rezervorului reprezintă un compromis între spațiul disponibil și dimensiunile generale ale vehiculului.
- Rezervoare flexibile („bladder”). Aceste rezervoare sunt folosite în cursele automobilistice și în alte aplicații speciale, unde combustibilul este supus unor condiții extreme. Un rezervor de acest tip este format dintr-o membrană flexibilă montată în interiorul unei carcase de protecție din metal sau din plastic.
Care este capacitatea standard a unui rezervor
Cu toții știm că rezervorul este o componentă esențială a sistemului motor al unei mașini, care stochează combustibili inflamabili precum benzina sau motorina. Însă, mulți își pun întrebarea „Câți litri de combustibil încape într-o mașină?”. Pentru a afla capacitatea rezervorului mașinii tale, poți consulta manualul utilizatorului, care conține și alte informații detaliate. Capacitatea standard pentru un autoturism variază între 38 și 70 de litri, în funcție de clasa vehiculului, iar vehiculele mai mari, precum camioanele sau monovolumele, au rezervoare mai mari. De exemplu, un autoturism are, în mod obișnuit, un rezervor de aproximativ 45–50 de litri, în timp ce o mașină mai mare poate avea unul de 60 de litri sau chiar mai mult, în anumite cazuri. Este important de reținut că numărul de kilometri parcurși cu un litru de combustibil (consumul) are prea puțină legătură cu capacitatea rezervorului. În mod evident, un rezervor mai mare îți permite să parcurgi distanțe mai lungi fără să fii nevoit să realimentezi, însă el nu influențează consumul de combustibil, potrivit satjapan.com. De asemenea, cu cât rezervorul este mai mare, cu atât vehiculul devine mai greu, ceea ce se reflectă într-un consum mai mare de carburant.
Ce înseamnă „rezerva”?
Rezerva nu este un rezervor separat, ci volumul de carburant rămas în rezervor din momentul în care se aprinde martorul luminos în bord (de regulă, între 10% și 15% din capacitatea totală). Această cantitate îți permite să mai parcurgi în siguranță între 40 și 80 km până la cea mai apropiată benzinărie.
De ce să nu conduci cu rezervorul aproape gol
Mulți șoferi amână momentul realimentării până în ultimul moment, fără să știe că acest obicei le poate afecta mașina pe termen lung. Iată de ce nu este bine să conduci cu rezervorul aproape gol:
1. Supraîncălzirea și uzura pompei de combustibil
Pompa de combustibil este imersată în carburantul din rezervor, care are și rol de lubrifiant și agent de răcire pentru motorul acesteia. Dacă alimentezi constant doar când nivelul de combustibil scade frecvent aproape de zero, pompa nu mai primește suficientă lubrifiere și răcire, iar asta va duce la uzură suplimentară și supraîncălzire, provocând defectarea prematură a pompei și o factură usturătoare pentru înlocuirea ei.
2. Antrenarea depunerilor și a sedimentelor de pe fundul rezervorului și înfundarea filtrelor
Combustibilul conține numeroase substanțe chimice și aditivi, motiv pentru care în rezervor ajung, în timp, și contaminanți sau reziduuri, care se depun treptat pe fundul rezervorului și formează sediment. Dacă rulezi constant cu rezervorul aproape gol, este foarte posibil ca pompa să aspire combustibil chiar de la baza rezervorului cu tot cu aceste sedimente. Pompa le va aspira în cantități mai mari, ducând la înfundarea rapidă a filtrului de combustibil și posibila blocare a injectoarelor. Rezultatul este un consum mai mare de combustibil și o funcționare neregulată a propulsorului, iar, în timp, pot apărea probleme mai serioase, care necesită reparații costisitoare.
3. Pătrunderea aerului în sistemul de alimentare
Dacă nu există suficient combustibil în rezervor, în viraje strânse sau la frânări bruște, carburantul rămas pe fundul rezervorului se deplasează, iar pompa poate aspira aer. În cel mai negru scenariu, acest lucru provoacă întreruperi în alimentarea motorului, mers neregulat și chiar detonații dăunătoare în cilindri.
4. Pericol de oprire bruscă a motorului
Acest risc te vizează în primul rând pe tine, nu componentele mecanice ale mașinii. Rulând cu rezervorul aproape gol, riști să rămâi în pană chiar pe șosea, devenind instantaneu un pericol pentru ceilalți participanți la trafic. Imaginează-ți că motorul se oprește într-o pantă, cu vehicule care se apropie rapid din spate și s-ar putea să nu ai suficient elan pentru a ajunge pe banda de urgență, avertizează carsome.my. Mai mult, un vehicul oprit brusc pierde și asistarea la frânare și direcție, ceea ce face și mai dificilă manevrarea sau oprirea mașinii și crește riscul unui accident, mai ales în rampă, la viteze mari sau pe autostradă.
