Europa nu e pregătită să facă față riscurilor climatice, care vor provoca pagube catastrofale, arată primul raport privind situația din UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acționați acum sau schimbările climatice vor provoca pagube catastrofale în Europa, îi avertizează oamenii de știință pe liderii europeni în primul raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) privind riscurile climatice cu care se confruntă blocul comunitar, relatează publicația Politico, care prezintă cinci concluzii principale ale raportului publicat luni, 11 martie.
Cuprins:
Agenția Europeană de Mediu este un organism al UE care face cercetări independente pentru a oferi informații în procesul de elaborare a politicilor din blocul comunitar, iar în contextul în care alegerile europarlamentare se apropie, directoarea AEM, Leena Ylä-Mononen, și-a exprimat speranța că raportul va fi „luat în serios de următorul Parlament European și de Comisie”.
Potrivit specialiștilor, UE nu este pregătită să facă față efectelor schimbărilor climatice chiar dacă lumea reușește să mențină creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial, așa cum prevede Acordul de la Paris.
Oamenii de știință spun că fiecare zecime de grad în plus va aduce mai multe inundații, secete care vor dura ani întregi și perioade toride, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană și guvernele statelor membre trebuie să accelereze rapid pregătirile pentru a proteja viețile oamenilor și mijloacele de subzistență.
„Dacă nu se iau măsuri decisive acum, majoritatea riscurilor climatice identificate (în cadrul evaluării) pot atinge niveluri critice sau catastrofale până la sfârșitul acestui secol. Sute de mii de oameni ar muri din cauza valurilor de căldură, iar pierderile economice numai din cauza inundațiilor de coastă ar putea depăși 1 trilion de euro pe an”, se precizează în rezumatul raportului.
Iată, mai jos, cele cinci lecții care ar trebui reținute din prima evaluare a riscurilor climatice în cazul UE, potrivit jurnaliștilor de la Politico:
1. O pledoarie postelectorală: Pregătiți Europa pentru schimbările climatice
Raportul AEM subliniază că trebuie luate măsuri acum, deși pregătirea pentru schimbările climatice necesită investiții vaste pe parcursul a zeci de ani, ceea ce depășește cu mult limitele ciclului electoral european.
Deciziile luate de noii legislatori europeni, stabiliți în urma alegerilor din iunie, vor determina riscurile cu care se vor confrunta europenii în a doua jumătate a secolului XXI, astfel că „acest lucru merită să se numere printre prioritățile principale ale următorului ciclu politic”, subliniază Leena Ylä-Mononen.
Specialiștii au constatat că 21 dintre cele 36 de riscuri climatice evaluate în cadrul raportului necesită o pregătire mai mare acum. Evaluările au vizat cinci domenii tematice - ecosisteme, alimentație, sănătate, infrastructură și economie și finanțe, iar fiecare capitol a fost însoțit de o serie de recomandări politice. Opt dintre riscuri au fost clasificate ca fiind deosebit de urgente.
„Fiecare dintre aceste riscuri are, de unul singur, potențialul de a provoca o degradare semnificativă a mediului, daune economice, urgențe sociale și turbulențe politice. Efectele lor combinate sunt de un impact și mai mare”, se precizează în raport.
Unul dintre semnalele de alarmă trase de oamenii de știință este acela că deficitul de apă ar putea declanșa conflicte în Europa.
2. Refacerea naturii nu este opțională
Regiunile de coastă și marine sunt vizate deja de amenințări „critice” pentru că schimbările climatice accentuează practicile nedurabile și poluarea industrială, se menționează în raport.
Degradarea ecosistemelor se transformă rapid în amenințări la adresa sănătății umane, a aprovizionării cu apă și a securității alimentare, însă, din fericire, notează autorii raportului, UE dispune deja de o mulțime de instrumente pentru reabilitarea zonelor naturale.
Astfel, cercetătorii recomandă blocului comunitar și fiecărui stat membru să aplice legile existente sau viitoare, în special mult discutata Lege privind Refacerea Naturii, care vizează refacerea a 20% din terenurile și mările UE până în 2030. Proiectul este în fața unui vot final dificil în rândul țărilor UE, după ce a trecut la limită în Parlamentul European, în ciuda protestelor fermierilor. De altfel, potrivit raportului, UE trebuie să ia măsuri drastice împotriva poluării agricole.
3. Agricultura trebuie să se schimbe
Viitoarea Comisie nu poate continua să-i trateze cu mănuși pe agricultorii care protestează, notează Politico, făcând referire la protestele fermierilor din mai multe state ale UE, inclusiv România, care au denunțat, printre altele, politicile ecologice ale UE despre care spun că impun o birocrație excesivă în domeniul lor.
„Politica și guvernanța UE au un rol esențial de jucat pentru a face ca producția de alimente să fie sustenabil”, spun oamenii de știință, adăugând că „reducerea poluării cauzate de activitățile agricole și industriale ar trebui să fie o prioritate pentru a proteja ecosistemele europene în contextul schimbărilor climatice”.
Raportul citat mai precizează că, în general, agricultura va trebui să se adapteze la temperaturi mai ridicate și la un regim de precipitații mai neregulat pentru a asigura securitatea alimentară a Europei.
„Producția vegetală se confruntă deja cu riscuri climatice substanțiale în toată Europa”, spun autorii raportului, subliniind potențialul apariției de lipsuri și de creștere a prețurilor la alimente.
Cercetătorii vorbesc și de o schimbare a regimului alimentar, sugerând că europenii ar putea aborda problema deficitului de apă, în parte, prin trecerea la o alimentație bazată mai mult pe plante, care ar „reduce consumul de apă dulce pentru producția de alimente”.
De asemenea, specialiștii propun o reformare a Politicii agricole comune (PAC) a UE, în sensul de a stimula practici agricole mai durabile și pentru a trece la culturi mai rezistente la secetă sau mai puțin consumatoare de apă.
4. Riscul creșterii nivelului mărilor
Nivelul mărilor crește cu câțiva milimetri pe an, ceea ce poate să nu pară o problemă urgentă, notează sursele citate.
Totuși, raportul AEM avetizează că „ritmul accelerat de creștere a nivelului mării și creșterea exponențială a riscurilor de inundații care rezultă necesită mai multe acțiuni acum”.
Potrivit cercetătorilor, inundațiile de coastă și valurile de furtuni vor deveni mai frecvente și mai severe, „cu un impact potențial devastator asupra populației, infrastructurii și activităților economice din Europa”.
Un nivel ridicat de încălzire globală ar putea provoca pagube economice anuale de peste 1 trilion de euro legate de inundații până la sfârșitul secolului, scrie în raport.
Comunitățile de coastă - inclusiv orașe mari din UE, precum Amsterdam - se confruntă cu un risc tot mai mare de intruziune a apei sărate, ceea ce se adaugă la problemele Europei legate de lipsa apei.
Totodată, multe dintre regiunile ultraperiferice ale UE, ca Mayotte din Franța, în Oceanul Indian, sau Azore din Portugalia, sunt deosebit de vulnerabile la creșterea nivelului mării.
5. Impactul schimbărilor climatice vizibil cel mai mult în sudul Europei
Europa sudică este regiunea continentală cea mai afectată de schimbările climatice, confruntându-se în special cu seceta și căldura extremă.
Oamenii de știință vorbesc despre un risc „critic” de eșecuri agricole sau de recolte proaste și amenințări „substanțiale” la adresa aprovizionării cu energie din cauza temperaturilor mai ridicate și a secetelor prelungite.
În același timp, sănătatea locuitorilor din această parte a Europei are de suferit și din cauza fumului produs de incendiile de pădure frecvente.
Totodată, „Europa de Sud este acum suficient de caldă pentru ca țânțarii să transmită boli anterior tropicale, inclusiv dengue și chikungunya”, mai spun cercetătorii.
De asemenea, multe dintre regiunile sudice ale Europei se confruntă cu rate de șomaj, sărăcie și emigrație mai mari decât media, un factor care face mai dificilă adaptarea la schimbările climatice, astfel că economiile și stabilitatea financiară din Europa de Sud se confruntă cu riscuri semnificative.
Țările din sudul Europei sunt „puncte fierbinți” pentru riscurile climatice, inclusiv perturbarea sistemului energetic din cauza căldurii și a secetei, deficitul de apă care afectează activitatea economică și randamentul culturilor, precum și incendiile de pădure care amenință ecosistemele și locuințele, se mai menționează în raport.
În primăvara anului trecut, aceeași publicație Politico nota că seceta provoacă probleme în Europa încă din aprilie, iar pe o hartă realizată de Copernicus, programul de observare a Pământului al Uniunii Europene, una dintre zonele cele mai vulnerabile ale continentului este marcată în România, în dreptul județului Vrancea.
Foto: Profimedia
IulianH6 12.03.2024, 00:20
Știri ALARMISTE...multă PROPAGANDĂ.* Ce măsuri să ia furnicile umane pentru cică să Salveze Planeta. Ăștia n-au auzit de marile Perioade de Extincție a Vietii…Ordovician, Devonian, Permian, Triasic, Cretacic.* Datorită unor mari Catastrofe Naturale la nivel Planetar, peste 85% din specii au fost distruse, iar atunci Nu existau oameni sau activităti umane. Ăștia n-au auzit de schimbări Ciclice naturale la nivel global, Încălzire și Ere Glaciare ?!
pikpik 12.03.2024, 02:32
Propagandå de 2 bani. Dar o Europå care nu se implicå in råzboaie se poate? Aaaa trebuie så-si vandå sua armele...
ciobanudorin_2006 12.03.2024, 03:43
Serios ? Și oamenii nu au nici o responsabilitate ? Hai sa aruncam " gunoiul" peste tot.Mai cujeta....
eugbor61 12.03.2024, 07:01
Cresterea populatiei si modul nostru de viata au ajutat la aceste schimbari climatice. Nimeni si nimic nu mai poate corecta raul facut. Se pot lua masuri reparatorii, toate pe termen scurt. Inevitabilul se va produce, cu sau fara voia noastra. Planeta va trai mai bine fara noi, nu-i asa?
Selatin 12.03.2024, 08:15
Turme de așa ziși “verzi”infectează viața oamenilor cu aberații. Dacă sunt întrebați de soluții ei nu au nici una, numai clantaneli proaste. Sper ca urnind exemplul fermierilor să iasă și energeticienii în strada ca verzii să fie declarați specie pe cale de extincție