Unele țări europene se pregătesc de o nouă strategie în lupta cu COVID: cea de conviețuire cu virusul

Când a fost declarată pandemie COVID-19, spaniolii s-au confruntat cu unele dintre cele mai dure restricții. Timp de trei luni, aceștia au fost în lockdown: nu au putut să iasă afară nici pentru exerciții fizice și nici pentru a merge cu copiii în spațiile de joacă. 

Practic, totul a fost oprit. O strategie dură, însă, pe care Guvernul spaniol a considerat-o singura variantă pentru a împiedica și colapsul sistemului de sănătate, dar și un număr mare de decese. 

După mai bine de doi ani, Spania se pregătește de o nouă strategie. 

Cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din Europa, dar și cu una dintre cele mai afectate economii de pandemie, guvernul de la Madrid pregătește diferit următoarele valuri de infectări: COVID este un virus care nu va dispărea, așa că trebuie să conviețuim cu el, fără a opri totul. Strategii similare sunt luate în considerare și în Portugalia vecină, dar și în Marea Britanie. 

Aceasta înseamnă acceptarea faptului că vor apărea infectări și acordarea de îngrijire suplimentară persoanelor cu risc și pacienților cu complicații.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Premierul de centru-stânga al Spaniei, Pedro Sánchez, dorește ca planul său să fie luat în calcul și de UE, acum, când valul provocat de tulpina Omicron arată că boala poate avea o rată mai mică a mortalității.

„În următoarele câteva luni și ani va trebui să ne gândim, fără ezitare și în conformitate cu ceea ce ne spune știința, cum să gestionăm pandemia într-un mod diferit”, a declarat Pedro Sánchez. 

El susține, însă, că aceste modificări nu ar trebui să fie adoptate decât după depășirea valului Omicron, dar trebuie să fie pregătite de acum. 

„Ne facem temele, anticipând scenarii”, a precizat șeful guvernului de la Madrid.

Strategia lui este respinsă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care consideră că încă este prea devreme pentru a lua în considerare orice schimbare imediată. Nu sunt încă criterii clare pentru a declara COVID-19 o boală endemică, dar experții săi au afirmat anterior că acest lucru se va întâmpla atunci când virusul va fi mai previzibil și nu vor mai exista focare de durată.

„Este oarecum o judecată subiectivă, deoarece nu este vorba doar de numărul de cazuri. Este vorba despre gravitatea bolii și despre impactul acesteia”, a spus medicul Michael Ryan, coordonatorul pentru situaţii de urgenţă din cadrul OMS.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În paralel, însă, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a sfătuit țările să treacă la o gestionare de rutină a COVID-19 după încheierea fazei acute a pandemiei. 

Centrul a precizat, într-un comunicat, că mai multe state din Uniunea Europeană, în afară de Spania, vor dori să adopte „o abordare de supraveghere a evoluției bolii pe termen lung”.

„Nu putem să facem în al șaselea val ceea ce făceam în primul” 

Strategiile sunt dezbătute, iar consensul se lasă încă așteptat. Acesta nu lipsește însă când vine vorba despre cea mai bună modalitate de a evita răspândirea virusului. Vaccinarea rămâne cea mai bună soluție, urmată de testare masivă și de monitorizarea grupurilor cu risc moderat spre înalt, explică doctorul Salvador Trenche, șeful Societății Spaniole de Medicină de Familie, care a condus eforturile de a găsi un nou răspuns la provocările pandemiei.

„COVID-19 trebuie tratată la fel ca restul bolilor”, a declarat Trenche pentru AP, adăugând că „atenția normalizată” din partea profesioniștilor din domeniul sănătății ar ajuta la reducerea întârzierilor în tratamentul afecțiunilor care nu sunt provocate de coronavirus.

Publicul trebuie, de asemenea, să se împace cu ideea că unele decese cauzate de COVID-19 „vor fi inevitabile”, a precizat Trenche.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„Nu putem să facem în al șaselea val ceea ce făceam în primul: modelul trebuie să se schimbe dacă dorim să obținem rezultate diferite”, a arătat medicul.

Ministerul spaniol al Sănătății a anunțat că este prea devreme pentru a împărtăși planurile întocmite de experții și consilierii săi, dar a confirmat că una din propuneri este aceea de a urma modelul „supravegherii de tip santinelă” utilizat în prezent în UE pentru monitorizarea gripei.

Deocamdată, discuția despre trecerea la o abordare endemică a virusului se limitează la națiunile bogate care își permit să vorbească la timpul trecut despre efectele cele mai grave ale pandemiei. Accesul acestor state la vaccinuri și funcționarea unor sisteme robuste de sănătate publică sunt invidiate de țările aflate în curs de dezvoltare.

De asemenea, nu este clar cum ar putea coexista o strategie endemică cu abordarea „zero-COVID” adoptată de China și alte țări asiatice și cum ar afecta această coexistență călătoriile internaționale.

Multe țări, copleșite de numărul record de cazuri provocate de tulpina Omicron, renunță deja la testarea masivă și reduc timpii de carantinare, în special pentru lucrătorii care nu prezintă decât simptome asemănătoare răcelii. De la începutul anului, cursurile în școlile spaniole nu se mai suspendă în urma unui caz confirmat, așa cum era regula, ci doar dacă apar focare majore de COVID-19.

„Va trebui să înlocuim restricțiile impuse prin lege cu sfaturi și îndrumări”

În Portugalia, care are una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din lume, președintele Marcelo Rebelo de Sousa a declarat, într-un discurs de Anul Nou, că țara a „trecut într-o fază endemică”. Dar dezbaterea asupra măsurilor specifice s-a stins pe măsură ce răspândirea virusului a accelerat și a ajuns în curând la niveluri-record: aproape 44.000 de cazuri noi au fost raportate marți.

Cu toate acestea, internările în spitale și decesele în rândul celor vaccinați sunt mult mai scăzute comparativ cu ​​valurile precedente ale pandemiei.

În Regatul Unit, premierul Boris Johnson a anunțat, miercuri, că începând din 26 ianuarie se va renunța la purtarea măștii de protecție în locurile publice și la pașapoartele COVID-19, arătând că valul cel mai recent și-a atins „vârful la nivel național”.

Obligația ca persoanele infectate să stea în izolare timp de cinci zile a rămas în vigoare, dar Boris Johnson a spus că va încerca să o elimine în săptămânile următoare dacă datele despre virus continuă să se îmbunătățească. Statisticile oficiale arată că 95% din populația Marii Britanii a dezvoltat anticorpi împotriva COVID-19, fie în urma trecerii prin boală, fie în urma vaccinării.

„Pe măsură ce virusul devine endemic, va trebui să înlocuim restricțiile impuse prin lege cu sfaturi și îndrumări, îndemnându-i pe oamenii infectați să fie atenți să nu-i îmbolnăvească și pe ceilalți”, a afirmat premierul britanic.

Țările care resping ideea

Pentru alte guverne europene, însă, ideea „normalizării” COVID-19 (considerarea acestei boli ca o afecțiune obișnuită) este în contradicție cu eforturile lor de a stimula vaccinarea în rândul grupurilor reticente.

În Germania, unde mai puțin de 73% din populație a primit două doze de vaccin și ratele de infectare ating aproape zilnic noi recorduri, comparațiile cu Spania sau cu oricare altă țară sunt respinse.

„Avem încă prea mulți oameni nevaccinați, în special printre cetățenii noștri în vârstă”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Andreas Deffner.

Italia își extinde obligația de vaccinare pentru toți cetățenii în vârstă de peste 50 de ani și impune amenzi de până la 1.500 de euro pentru persoanele nevaccinate care se duc fizic la locul de muncă. 

De asemenea, italienii trebuie să fie vaccinați cu schema completă pentru a putea avea acces la transportul public, săli de sport, hoteluri și târguri și pentru a putea călători cu avionul.

Urmărește-ne pe Google News