Evaluarea standardizată: 2 din 10 elevi din România știu doar noțiuni de bază și sunt în risc de a renunța la școală
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezultatele programului pilot de evaluare standardizată arată că 1-2% dintre elevii români sunt în zona înaltă a competențelor, în timp ce la polul opus se află de 20 de ori mai mulți copii. Aceștia stăpânesc doar câteva noțiuni de bază din materiile școlare și sunt în riscul de a abandona școala și de a nu promova examenele. Este concluzia raportului privind rezultatele testelor standardizate, publicat de Ministerul Educației și platforma Brio.
Cuprins:
Programul pilot de evaluare standardizată s-a desfășurat în perioada mai-iunie, la finalul anului școlar 2021-2022. Au fost testați aproape 165.000 de elevi din 526 de școli din toată țara, de la toate clasele, primare, gimnaziale și liceale.
Puțini elevi în zona de excelență
Pe scurt, principalele concluzii ale raportului realizat de minister și Brio, singura platformă de teste digitale standardizate:
- 20% dintre elevi sunt în risc educațional, de a abandona școala, de a nu promova examenele;
- aproape jumătate dintre elevi se descurcă bine la școală, dar nu au o fluență în performanțe;
- doar 1-2% dintre elevi sunt în „elementul lor” la materiile școlare, au potențial mare de a face performanță după finalizarea școlii, sunt creativi și au rezultate foarte bune;
- fetele sunt mai bune decât băieții la Limba Română, o diferență accentuată pe măsură ce avansează în clasele superioare; băieții sunt mai buni decât fetele la Istorie, dar la Matematică, scorurile oscilează de la o clasă la alta: când fetele, când băieții au scoruri mai bune;
- diferența de performanțe între mediul urban și cel rural este mare: elevii din urban au obținut scoruri mai bune decât cei din rural la toate clasele și toate materiile. La Română, diferența este, în medie, de 5%, iar la Istorie, de 10%;
- elevii de clasa a XI-a au cel mai mic risc educațional la toate cele trei materii;
- cele mai mari rezultate medii la Română vin din județele Galați, Prahova și Buzău, iar cele mai mici, din Arad, Mureș și Harghita;
- cele mai mari rezultate medii la Matematică au fost obținute de elevii din județele Vâlcea, Dolj și Galați, iar cele mai mici, din județele Arad, Sibiu și Mehedinți;
- la Istorie, au arătat că sunt mai buni elevii din județele Satu Mare, Galați și Buzău, în timp ce elevii din județele Harghita, Maramureș și Giurgiu au obținut cele mai mici scoruri medii.
Cum se interpretează scorul testului
Rezultatele nu reprezintă notele elevilor, pentru că ar fi însemnat tot o raportare subiectivă, ci o ierarhie. Sunt prezentate sub forma unui scor care variază între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent). Așadar, cu cât scorul este mai mare, cu atât el indică un nivel de aptitudini și cunoștințe mai ridicat.
Scorurile sunt reprezentate în centile și plasează elevul evaluat într-o ierarhie. De exemplu, un scor-centilă de 88 arată că 88% dintre elevii de aceeași vârstă și clasă precum elevul evaluat sunt la un nivel similar sau mai mic. 12% se plasează la un nivel superior. Cele patru categorii sau ierarhii sunt:
- scoruri sub 40 înseamnă risc educațional: elevii stăpânesc doar, în cel mai bun caz, noțiuni de bază din acea materie, sunt în riscul de a abandona școala, de a nu promova examenele sau de a nu putea înțelege conținutul materiei din clasa următoare;
- scoruri între 40 și 75 înseamnă funcționalitate limitată: elevii se descurcă cu noțiunile din materie și pot rezolva probleme de bază, dar fără cursivitate, fără siguranța de a performa constant;
- scoruri între 75 și 95 înseamnă funcționalitate bună: elevii sunt familiari, fluență cu materia, rezolvă fără probleme exercițiile, chiar și pe cele complexe, dar mai degrabă pe cele cu care sunt familiarizați din clasă;
- scoruri peste 95 înseamnă „zona de excelență”: elevii sunt în elementul lor, sunt creativi și pot rezolva inclusiv problemele cu care nu sunt familiari, au potențial de performanță superioară.
Ministerul Educației vrea să introducă testarea standardizată
Ministerul Educației intenționează să introducă testarea standardizată în învățământul preuniversitar prin noua lege a Educației, aflată deocamdată în consultare publică până la sfârșitul lunii august.
Avantajul testelor standardizate este că oferă o evaluare mult mai obiectivă decât instrumentele folosite în prezent de profesori la școală. Aceste teste sunt grilă, digitale și dezvoltate astfel încât toți elevii de la aceeași clasă să primească aceleași întrebări, cu răspunsuri interpretate după aceeași procedură și în baza aceluiași scor.
Participarea la programul pilot din acest an nu a fost obligatorie, dar mai mulți părinți s-au plâns că școlile participante au prezentat testarea drept obligatorie. Testele la Matematică și Istorie nu au fost omologate de către Ministerul Educației, ci doar cele la Limba Română, potrivit Edupedu. Neomologare înseamnă că nu pot fi folosite ca mijloace de testare în învățământul preuniversitar.
Elevii nu au primit înainte de evaluare un model de test. Testele au fost toate grilă, cu patru variante de răspuns, și au durat 30 de minute pentru elevii din clasele primare și 60 de minute pentru cei de gimnaziu și liceu.
Potrivit raportului publicat vineri, elevii s-au declarat încântați de ideea de testare digitalizată. Subiectele li s-au părut mai grele la Matematică și Istorie, decât la Limba Română. La Istorie, reacția a fost mai rezervată probabil din cauză că elevii nu sunt testați atât de des la această materie, spun reprezentanții Brio.
