Românii ar putea ajunge să muncească mai mult înainte de pensionare, dacă speranța de viață continuă să crească. Consiliul Fiscal recomandă ca vârsta standard de pensionare să fie ajustată treptat în funcție de cât trăiesc oamenii și cere reducerea excepțiilor care permit ieșirea mai devreme la pensie.
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
Recomandarea apare în Raportul anual pentru 2025 al Consiliului Fiscal și vine într-un moment în care România se apropie de un val important de pensionări. Generațiile numeroase născute după Decretul din 1966, cunoscute drept generația „decrețeilor”, se apropie de vârsta la care vor ieși din activitate. Problema este că vor fi mai mulți oameni care primesc pensie, în timp ce numărul celor care muncesc și plătesc contribuții nu crește în același ritm.
Consiliul Fiscal avertizează că îmbătrânirea populației va pune o presiune tot mai mare pe buget și estimează că cheltuielile cu pensiile vor continua să crească până în 2030 și recomandă trei direcții principale: mai mulți oameni activi pe piața muncii, o bază mai mare de contribuabili și o ajustare graduală a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață.
„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
Asta nu înseamnă însă că s-a decis deja o nouă vârstă de pensionare. Raportul nu spune că românii vor trebui să lucreze până la 66, 67 sau 68 de ani și nici nu propune un calendar concret pentru o eventuală schimbare. Recomandarea este ca, pe viitor, vârsta standard de pensionare să fie legată mai clar de evoluția speranței de viață. Cu alte cuvinte, dacă oamenii trăiesc mai mult, ar putea fi împins treptat și momentul ieșirii la pensie. Presiunea este cu atât mai mare cu cât România are deja puțini oameni activi pe piața muncii în comparație cu media europeană.
Gradul de participare la piața muncii este de aproximativ 67% în România, față de 75,3% în Uniunea Europeană. În 2025, rata de ocupare pentru populația între 15 și 64 de ani a fost de 63%, în scădere față de anul anterior. România a avut astfel una dintre cele mai mici rate de ocupare din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că baza celor care plătesc contribuții este mai mică, în timp ce numărul pensionarilor urmează să crească. Iar situația se vede deja din ce în ce mai puternic în cifrele bugetului.
Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, luând în calcul și pensiile speciale sau de serviciu, a ajuns în 2025 la 52,4 miliarde de lei. Este cu 12,7 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. În același timp, deficitul bugetelor de asigurări sociale, care includ pensiile, sănătatea și șomajul, a ajuns să reprezinte 27,8% din deficitul bugetar total. Cheltuielile de asistență socială au crescut cu aproximativ 12% în 2025, adică cu aproape 27 de miliarde de lei. Una dintre explicații este faptul că recalcularea pensiilor începută în septembrie 2024 și-a produs efectele pe un an întreg. Pentru 2026, cheltuielile de asistență socială sunt estimate la aproximativ 249 de miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB.
Consiliul Fiscal atrage atenția și asupra faptului că salariile bugetarilor și pensiile consumă deja o parte foarte mare din veniturile statului. În 2025, cheltuielile cu salariile și asistența socială, inclusiv pensiile, au reprezentat împreună 68,8% din veniturile bugetare ale României. Tocmai de aceea, instituția cere prudență și când vine vorba despre majorarea pensiilor în 2027. Consiliul Fiscal recomandă ca pensiile și salariile plătite de stat să nu crească mai repede decât economia.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, arată instituția.
Spus simplu, statul nu ar trebui să mărească pensiile și salariile într-un ritm mai mare decât cresc resursele economiei. Pentru 2027, Consiliul Fiscal estimează o creștere economică reală de aproximativ 2% și o inflație care ar putea coborî sub 4% spre finalul anului, dacă nu apar noi șocuri majore. În același timp, deficitul bugetar ar trebui redus până în jurul valorii de 5,5% din PIB. Pe scurt, Consiliul Fiscal nu propune acum o nouă vârstă de pensionare, dar avertizează că presiunea asupra sistemului va crește pe măsură ce generațiile numeroase născute după 1966 ies treptat din activitate. Soluțiile indicate sunt mai mulți oameni pe piața muncii, mai puține excepții și, dacă speranța de viață continuă să crească, o majorare graduală a vârstei standard de pensionare.
True_Blue 08.09.2026, 15:10
Problema este ca desi creste speranta de viata aceasta creste numai prin cresterea perioadei numita batranete. Asa ca inainte de implinirea varstei de pensionare exista o probabilitate din ce in ce mai mare sa te imbolnavesti sau chiar sa mori la serviciu sau, intr-un caz mai bun, sa ramai somer.
Karina2022 09.09.2026, 06:14
Bine bine dar ma inreb :ce se intampla cu bani care multi au contribuit si mor inaite sa iasa la pensie [unde se duc bani?] ,normal a-r fi sa se dea o lege ca cei care au contribuit si nu au apucat sa iasa la pensie 50%din bani sa fie dati la membri familiei ok .S-au sa se mareasca alocatia pentru a stimula natalitatea .