Eveniment ingineresc postdecembrist. După 27 de ani, drumarii întreabă geologii pe unde să facă autostrăzi care să nu se surpe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Institutul Geologic al României (IGR) și Institutul de Cercetări în Transporturi (Incertrans) au semnat un protocol de colaborare privind schimbul de informații geologice despre zonele în care urmează să se facă autostrăzi și, în general, construcții rutiere. Din 1990 încoace, drumarii nu au întrebat niciodată geologii pe unde să facă drumuri, iar rezultatele se văd.
Desigur, suntem foarte nervoși că nu avem autostrăzi, iar cele pe care le avem se surpă, se strică imediat după ce sunt date în folosință. Gen: tronsonul de autostradă Sibiu – Orăștie, surpată la câteva luni de la darea în folosință și resurpată după reparare. De asemenea, tronsonul Lugoj – Deva a fost surpată recent pe o porțiune de 70 de metri. De ce se întâmplă așa?
”Marți sau miercuri se va semna un protocol între Ministerul Transporturilor”
”În ultimii 27 de ani, noi, geologii, nu am fost întrebați niciodată ce conține o structură geologică pe unde se face o autostradă. În sfârșit, am semnat un protocol cu Incertrans și marți sau miercuri se va semna un protocol între Ministerul Transporturilor și Ministerul Cercetării privind colaborarea pe informații geologice ale terenurilor pe unde urmează să treacă autostrăzi. Practic, noi oricum aveam aceste informații de mult timp, dar nu ne-a întrebat nimeni, nimic, niciodată”, a spus pentru Libertatea Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României (IGR).
Concret, IGR va primi de la ministerul Transporturilor rutele viitoarelor autostrăzi, iar geologii vor aprofunda datele deja existente pe hărțile geologice, în funcție de complexitatea lucrărilor care vor fi efectuate, cu investigații de detaliu cu echipe de teren, prin forare sau/și informații obținute prin diagrafii electrice fără forare ori date luate de drona specială a Institutului privind subsolul. Exemplu: în zona Sibiu - Orăștie autostrada s-a prăbușit din cauză că lutul din subsol era impregnat cu apă. Prin investigație electrică IGR, acest neajuns va fi ocolit.
”Drona noastră poate stabili cu exactitate de un centimetru unde ne putem aștepta la alunecări de teren”
”Prin datele obținute de la noi, CNAIR va avea termeni de negociere mult mai clari cu societățile costructoare executante și nu va mai putea fi păcălită prin studiile de fezabilitate și prefezabilitate. Drona noastră, de exemplu, poate stabili cu exactitate de un centimetru unde ne putem aștepta la alunecări de teren, iar aceste informații sunt foarte importante pentru constructor și pentru beneficiar”, ne-a mai spus Ștefan Marincea.
Citește și: Scrisoarea unei învățătoare către ministrul Educației: „Ne puneţi beţe în roate şi ne martirizaţi prin toate acţiunile fără cap”
