Libertatea v-a prezentat ieri dezvăluirea făcută de Radu Golban conform căreia cei doi emisari români care l-au vizitat în Elveţia au fost Gelu Voican Voiculescu şi Eugen Anca, primul fiind şi cel care i-a transmis telefonic ameninţările la viaţa lui. Dacă Gelu Voican nu a dorit să comenteze afimaţia lui Golban, în schimb Eugen Anca a avut mai multe de declarat în acest sens.
“Despre acea ameninţare pomenită de domnul Golban pot spune că era vorba, pur şi simplu, de un comentariu apărut pe blogul unui jurnalist, în care cineva scria că domnul Golban ar trebui să aibă grijă la securitatea sa personală, că e posibil să fi deranjat serviciile secrete germane prin dezvăluirile lui despre datoria Germaniei către România. Eu i-am comunicat domnului Gelu Voican Voiculescu ceea ce citisem acolo. Întâmplător, chiar atunci, domnul Golban l-a sunat la telefon pe domnul Voican, iar acesta n-a făcut decât să-i transmită ceea ce eu citisem pe acel blog. Atât şi nimic mai mult”, ne-a declarat Eugen Anca.
Ruşii ar fi oferit patru miliarde de euro
“În privinţa implicării Rusiei, problema stă astfel: instituţiile româneşti tot răspunzând că nu găsesc documente referitoare la acea datorie în arhivele lor, am apelat la relaţiile pe care le am în Rusia. Iar cei de acolo mi-au spus: «Da, domnule, România are dreptate. Acele documente sunt în arhiva Kremlinului şi dovedesc acea datorie»”, ne-a declarat Anca.
“În august, anul acesta, partea rusă a înaintat o ofertă de aproximativ 4 miliarde de euro către Banca Naţională a României, reprezentată prin viceguvernatorul Florin Georgescu, pentru preluarea acelei datorii. Dar totul s-a stopat când domnul Georgescu a spus că nu poate negocia aşa ceva, fiind vorba de o datorie a statului german către cel român, deci, între state, şi nu către BNR”, a adăugat Eugen Anca.
Datoria se va prescrie în 2012
Tot el a mai menţionat însă un amănunt aproape incredibil: “Eu am aflat din surse germane – am trăit nişte ani acolo şi am încă relaţii – că înaintea sosirii în România a doamnei Angela Merkel, cancelarul Germaniei (n.r. – aceasta a fost în ziua de 12 octombrie 2010), au existat nişte condiţii pentru ca vizita să se desfăşoare. Mai precis, Ministerul de Externe german ar fi solicitat autorităţilor române ca problema datoriei să nu fie atinsă în nici o discuţie. Mai mult, se pare că, la cererea părţii germane, preşedintele Băsescu însuşi ar fi promis, s-ar fi angajat – este posibil ca inclusiv prin semnarea unei convenţii secrete – ca în perioada mandatului său să nu solicite vreo explicaţie ori vreun detaliu referitor la această datorie. Situaţia ar fi interesantă, în sensul dramatic, ţinând cont de faptul că mandatul domnului preşedinte se va termina în decembrie 2014, în timp ce acea datorie se va prescrie în 2012”, a mai precizat Eugen Anca.
Iată de ce ziarul Libertatea îi solicită public preşedintelui Traian Băsescu să precizeze dacă şi-a luat, în orice fel, vreun angajament faţă de Germania de a nu mai ridica problema acestei datorii în perioada mandatului său.
Radu Golban este cel care a făcut descoperirea
Economistul român Radu Golban (foto), stabilit de peste două decenii în Elveţia, a fost cel care, în vara acestui an, a descoperit în arhive din Elveţia şi din Germania existenţa unei datorii istorice a Germaniei faţă de România. Datoria este generată prin clauzele unui tratat economic încheiat între ţara noastră şi cel de-al Treilea Reich al lui Adolf Hitler înainte de declanşarea, la 1 septembrie 1939, a celui de-al Doilea Război Mondial şi nu intră în categoria despăgubirilor de război. Actualizată prin cumularea dobânzilor şi a transformării mărcilor imperiale germane în euro, datoria se cifrează astăzi la aproape 19 miliarde de euro.
Eugen Anca a recuperat 12 monede de aur din tezaurul de la Moscova
Eugen Anca (55 de ani) este, din anul 2003, implicat în acţiunea de recuperare a Tezaurului României aflat la Moscova. Înainte de Revoluţie, a lucrat, printre altele, ca merceolog în cadrul Întreprinderii de Turism, Hoteluri şi Restaurante Bucureşti, apoi ca economist şi şef serviciu la Administraţia de Cămine şi Cazare din cadrul Centralei de Construcţii Industriale Bucureşti.
Revoluţia din 1989 l-a prins în funcţia de director al Complexului de Cămine şi Cazare din staţiunea Păltiniş. După 1990, Eugen Anca a devenit colaborator şi administrator al mai multor firme străine, în general germane, cu afaceri în România. Începând cu anul 2003, se implică în acţiunea de recuperare a Tezaurului României, care se află la Moscova încă de la sfârşitul anului 1916. În anul 2005, Anca primeşte din partea ruşilor 12 monede de aur provenind din tezaurul românesc, ca semn de bunăvoinţă al acestora faţă de posibila retrocedare a întregului tezaur. Abia după trei ani, reuşeşte să convingă autorităţile române să preia aceste monede.