EXCLUSIV. Exporturile de cereale ucrainene prin România. De ce peste 6.000 de vagoane așteaptă să fie descărcate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șocul abia acum vine: urmează perioada strângerii recoltei atât în România, cât și în Ucraina, care va cauza o supraaglomerare în ambele țări, a explicat pentru cititorii Libertatea Igor Cobelea, director al Ukrainian Global Trading LNZ Group.
Cuprins:
- Strategia URSS creează și azi efecte economice
- La Vadul Siret sunt 6.000 de vagoane care așteaptă să fie descărcate
- Ucraina exporta de 3 ori mai multe cereale decât România
- Infrastructura ucraineană după declanșarea războiului – un râu ce curge invers
- Vine și producția românească de cereale
- Staroste din Cerbăuți: mult din recolta din 2021 se află în depozite
- Ucraina solicită silozuri temporare
- Din 20 de milioane de tone de stocuri, doar 1,2 milioane sunt exportate lunar din Ucraina
- Cooperare accelerată cu UE
Igor Cobelea este coordonatorul companiei ucrainene care se ocupă pe teritoriul României de transbordarea cerealelor venite dinspre țara aflată în război. Numele companiei este Ukrainian Global Trading LNZ Group.
Strategia URSS creează și azi efecte economice
Ucraina are un ecartament mai lat de cale ferată decât România. O moștenire istorică.
„A fost o strategie după cel de-al Doilea Război Mondial să existe diferența de ecartament între România și URSS. Este un subiect strategico-militar, astfel încât în caz de război trenurile să nu poată pătrunde cu încărcături în celălalt stat”, spune Igor Cobelea.
„Sunt doar câteva stații în România, lângă frontieră, care folosesc ecartamentul larg. Acolo vin vagoanele încărcate cu cereale din Ucraina și altele goale din România și are loc transbordarea, adică trecerea produselor dintr-un vagon în altul”, explică specialistul.
<strong>„Dacă nu era această diferență de ecartament, vagoanele ucrainene ajungeau cu cereale direct la porturi. Mai mult decât atât, dimensiunile vagoanelor, a podurilor, a tunelurilor, toate diferă”, explică Cobelea, precizând că aceste diferențe tehnice sunt o barieră în calea exporturilor rapide de cereale.</strong>
În mod normal la o transbordare planificată din timp se folosesc silozuri și celule de depozitare. Dar nu este cazul Ucrainei și României, spune el.
La Vadul Siret sunt 6.000 de vagoane care așteaptă să fie descărcate
„Din păcate, în cazul Ucrainei și României se folosește transbordarea directă. Trebuie să ajungă în stație ambele vagoane concomitent. Este greu de planificat, trebuie timp, trebuie resurse operative. Adică trebuie să coordonezi procesele din Căile Ferate ale Ucrainei, numite Ukrzalizniția și cele de la CFR”, povestește Igor Cobelea pentru Libertatea, adăugând că la stația feroviară Vadul Siret din Ucraina sunt acum 6.000 de vagoane care așteaptă să fie descărcate.
Directorul Ukrainian Global Trading LNZ Group menționează că a fost susținut de la începutul războiului de CFR Infrastructură și CFR Marfă, care au urgentat aprobările necesare pentru activitatea de transbordare.
<strong>Însă metodele folosite pentru transbordarea cerealelor sunt anacronice, după cum le descrie ucraineanul „Nu este o procedură industrială, ci una folosită la nevoie pentru că alta nu există”, spune Cobelea.</strong>
Ucraina exporta de 3 ori mai multe cereale decât România
„Ucraina exporta 60-65 de milioane de cereale pe an. România – circa 22 de milioane. 80% din importurile și exporturile ucrainene se desfășurau prin 14 porturi. Acuma totul este blocat. Erau 40 de terminale mari în Ucraina pe lângă porturi care aveau suprafața unei pătrimi dintr-un centru județean mai mare. Acolo sunt celule de depozitare, linii de tren, utilaje, depozite, cisterne. Și nimic nu mai funcționează!”, explică Igor Cobealea.
Infrastructura ucraineană după declanșarea războiului – un râu ce curge invers
Specialistul compară situația din Ucraina cu curgerea apei într-un fluviu. „Izvoarele mici se prefac în pârâiașe, în râuri sau fluvii care se revarsă în mare și la un moment dat, pe neașteptate, apa trebuie să curgă în direcția opusă. Tot așa și infrastructura ucraineană trebuie să funcționeze acum în regim invers, dar nu prea se descurcă fără timp și investiții”, analizează directorul Ukrainian Global Trading LNZ Group.
Sistemul este gândit să funcționeze altfel, de aceea el este supraaglomerat și funcționează mult mai lent.
Nu putem compara stațiunea Vicșani, unde noi activăm acum, cu un terminal enorm din porturile noastre, care este cât jumătate de municipiu Suceava. Situația nu poate fi schimbată peste noapte, este vorba de proiecte de macroinfrastructură.Igor Cobelea pentru Libertatea:
Vine și producția românească de cereale
În România în perioada sezonului agricol se observa oricum un deficit de vagoane, locomotive și depozite pentru păstrarea temporară a recoltei. „Imaginați-vă că la acele 20-22 de milioane de tone de cereale din România care produc un deficit de vagoane, se mai adaugă încă 10-20 de milioane de tone din Ucraina! Va fi o supraaglomerare nu numai la intrare în România, ci peste tot!”, menționează Igor Cobelea.
<strong>„Nu există nici un fel de soluție de scurtă durată! Nu este o problemă care poate fi rezolvată pe cale politică imediată. Urmează vreo 3-4 ani de acomodare și modernizare a infrastructurii Ucrainei și a statelor vecine pentru a rezolva problema în cauză”, adaugă specialistul.</strong>
Staroste din Cerbăuți: mult din recolta din 2021 se află în depozite
O parte a recoltei de anul trecut și acum se află în depozitele din Ucraina. „Porturile principale prin care aveau loc exporturile noastre sunt blocate, iar alte opțiuni nu au fost găsite. Depozitele sunt pline cu recolta din 2021. Ce vom face peste 3-4 săptămâni când vom începe secerișul nu prea știm. Avem o mare problemă la capitolul păstrării recoltei”, a declarat pentru Libertatea Radu Cociurca, starostele satului Berestea, din regiunea Cernăuți.
<strong>Staroste este echivalentul ucrainean al primarului de sat, nu de comună, din România. Ca și la noi, primarul din Ucraina este ales. Dar, spre deosebire de România, dacă o comună are mai multe sate primarul ucrainean numește un lider al satului, a cărui denumire oficială este cea de staroste.</strong>
Blocarea exporturilor sau desfășurarea lor lentă creează probleme mari pe teritoriul Ucrainei. În plus, o mare parte din solurile fertile ale Ucrainei se află în teritoriile ocupate de Rusia.
Ucraina solicită silozuri temporare
Ministerul politicii agrare și alimentației de la Kiev s-a adresat către guvernele SUA, Canadei, Marii Britanii și statelor UE să o ajute cu utilaje pentru păstrarea temporară a cerealelor. Potrivit presei ucrainene, primele silozuri temporare au fost deja trimise. Un oficial ucrainean a declarat că în toamnă, când se încheie recoltarea porumbului, deficitul de capacitate de stocare ar putea ajunge până la 15 milioane de tone.
Urmează o supraaglomerare atât în Ucraina, cât și în statele vecine, neadaptate la o astfel de capacitate de produse agricole tranzitate.
Din 20 de milioane de tone de stocuri, doar 1,2 milioane sunt exportate lunar din Ucraina
Ucraina are peste 20 de milioane de tone de stocuri de cereale și se vor mai adăuga încă cereale din recolta nouă. Doar în aprilie Ucraina a exportat 1,2 milioane de tone, analizează Igor Cobelea, director al Ukrainian Global Trading LNZ Group.
Ne-am putea trezi cu 70 de milioane de tone de cereale în Ucraina din care lunar vor putea fi exportate nu mai mult de 1,5 milioane.Cobelea:
<strong>Exporturile de produse agricole și metalurgice consolidau stabilitatea financiară din Ucraina. În urma exporturilor intrau în țară din străinătate dolari și euro. Acum, în război, metalurgia este distrusă de Rusia, iar exporturile de cereale – blocate. </strong>
Perspectivele economice ucrainene par destul de sumbre în viitorul apropiat din această cauză. În plus, statele africane care erau principalii consumatori ar putea fi afectate în mod direct.
Într-o zonă care se întinde din nordul Kenyei până în Somalia și în mari părți ale Etiopiei, până la 20 de milioane de oameni ar putea muri de foame, potrivit estimărilor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU.
Așadar, în timp ce în Ucraina se vor pierde milioane de tone de cereale, oamenii din Africa vor muri de foame.
Cooperare accelerată cu UE
„Dacă undeva apare cerere în cantități mari, aceasta oricum va fi peste un anumit timp satisfăcută”, pare oricum optimist Igor Cobelea, subliniind că așa este logica vieții economice.
În același timp, specialistul menționează că totul ce se face, se face spre bine pentru că Ucraina oricum se apropie, vrând-nevrând, de UE și își consolidează relațiile economice cu vecinii din Vest.
Ne gândim la construirea unor terminale terestre. Toți participanții la piață caută o soluție. Deja are loc o integrare europeană. Războiul a urgentat integrarea economică cu UE. În 3-4 ani vom fi practic conectați total la infrastructura europeană. Războiul Rusiei a împins Ucraina pe totdeauna spre Vest și este clar că o altă cale nu mai există. Igor Cobelea:
