Umbrele lui Țiriac și Porsche la Balc, județul Bihor: „Se vânează mai pe ascuns, iar de la castel s-au dat oameni afară”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comuna bihoreană Balc a devenit cunoscută după decembrie 1989 pentru vânătorile organizate aici de Ion Țiriac, care a preluat tradiția raidurilor cinegetice în regiune de la fostul dictator Nicolae Ceaușescu.
Cuprins:
„Încă se vânează, dar mai pe ascuns, vedem mașinile cum trec pe aici, nu știe nimeni ce fac acolo, pe domeniu. Acum nu mai iau oameni din sat să ajute. Vedem doar mașinile și atât”, spune un localnic.
Domeniul de vânătoare, concesionat până în 2036
Complexul cinegetic deținut de Țiriac se află lângă satul Almașu Mare și este delimitat de o poartă de lemn decorată în stil rustic. În jurul complexului se desfășoară domeniul de vânătoare Balc, cu o suprafață de 11.528 de hectare, conform documentelor de pe site-ul Gărzii Forestiere Bihor.
În 2009, după ce Țiriac a renunțat la concesiune, Ministerul Agriculturii a organizat o licitație, în urma căreia domeniul a fost atribuit Asociației de Vânătoare Waidmannsheil. În ianuarie 2020, contractul de concesiune a fost înnoit pentru 20 de ani, fiind valabil până în 2036, după cum arată evidențele publicate de Ministerul Mediului.
„Waidmannsheil” este un salut vânătoresc în limba germană. Conform registrului național ONG, asociația cu acest nume a fost înființată în 2008, cu membri fondatori Ioan Bozga, Gavril Torok, Bogdan Bozga, Martin Ortner și Franz Otmar Golles.
Scopul principal al asociaţiei, menționează documentele depuse la Ministerul Justiției, „îl constituie realizarea activităţilor de gestionare şi dezvoltare durabilă a fondurilor de vânătoare primite în gestiune, asigurând posibilitatea ca membrii săi să practice vânătoarea, ca modalitate de petrecere a timpului liber şi de conservare a biodiversităţii faunei sălbatice şi a echilibrului în natură”.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/pdf-final-bun.pdf" title="PDF FINAL BUN"]
Austriacul de la Balc are legături și cu un șef al Porsche
Franz Otmar Golles, cetățean austriac, a fost implicat, în 2006, și în retrocedarea și, ulterior, vânzarea domeniului de vânătoare Dărmănești, Bacău, după cum indica o investigație publicată de România Liberă. Prin societatea sa Golles Turism și Gastronomie, Golles a cumpărat domeniul de vânătoare cu cinci milioane de euro și l-a vândut, în aceeași zi, firmei Forestier Mu Silvicultura, controlată de HMP Immobilien Holding GMBH.
Holdingul respectiv, înregistrat în Viena, Austria, este deținut, în majoritate, de Hans Michel Piech, membru în conducerea Porsche Automobil Holding SE, potrivit portalului northdata.com. Piech deține funcția de adjunct al lui Wolfgang Porsche, președintele comitetului de supraveghere al companiei germane și un obișnuit al vânătorilor de la Balc, după cum ați citit în Libertatea.
Domiciliat în Oradea, Golles a fost implicat în amenajarea domeniului de la Balc și în perioada când acesta era deținut de Țiriac. Conform termene.ro, Golles a fost sau este asociat în firmele Mureș Forest SRL (radiată), Termocert SRL (în funcțiune), Stabil Invest Act SRL (radiată), Golles Turism și Gastronomie SRL (radiată), Ecoinvest SRL (radiată). Ca asociați în aceste companii apar și unii dintre membrii fondatori ai Waidmannsheil.
Comuna bihoreană, depopulată de șomaj
Faptul că în comuna lor vin să vâneze milionari nu le-a schimbat semnificativ viața oamenilor din Balc. Nu au apărut locuri de muncă, nu au înflorit afaceri locale, așa că locuitorii s-au îndreptat spre țările din Vest, „Austria, Germania, unde se găsește de lucru”, explică o tânără cu câteva șuvițe vopsite violet. Ea este încă la școală, dar, cum termină liceul, vrea să plece în afară.
În zece ani, între bornele 2011 și 2021, ani de recensământ, Balcul a pierdut 10 la sută din populație, de la 3.281 la 2.924 de oameni.
Din banii strânși de pe impozite și taxe locale, peste trei sferturi sunt consumați pe salariile angajaților primăriei și faimoasele cheltuieli de funcționare, după cum reiese din documentele de pe site-ul autorității locale.
De aproape o sută de ani, Balcul doarme ca prințesa din pădurea vrăjită, așteptând sărutul investitorilor. Deși zona este propice pentru agroturism, nici un tropot de cai mari, privați sau publici, nu se aude la orizontul deluros al comunei.
Puține magazine, puțină mișcare în satul-reședință, acolo unde se află și castelul Degenfeld - Schomburg, monument istoric clasa B, de interes local. Comuna are în patrimoniu și o biserică reformată de secol XVIII și ruinele unei fortificații din secolele XIII - XIV, conform listei monumentelor avizate de Ministerul Culturii.
De la „pliantul turistic” interbelic la PECO
Poarta castelului este închisă cu lanțuri acum. Acum mai bine de un secol, în jurul acestei grădini cu arbori seculari, peste o mie de specii de conifere și foioase, funcționa centrul viu al Balcului.
Castelul a fost construit în 1896 de o familie nobiliară maghiară. În 1920, a fost cumpărat de la Karoly Tibor de către bancherul Joseph Pincas, unul dintre cei mai bogați oameni din România interbelică. Pincas a fost căsătorit cu Diana Ghica, sora prințului Gheorghe Ghica. A doua soție a acestuia, Natalia Radov, a murit în urma unui accident petrecut în curtea castelului.
În arhivele naționale, între 1925 și 1945, apare ca proprietar al moșiei Balc Joseph M. Pincas, „moșie organizată sub forma unei ferme model cu crescătorii de animale, pomicultură, apicultură și altele, dintre preocupări evidențiindu-se herghelia Balc”. Exista și un „pliant turistic cu imaginea castelului Balc, cu hărți ale zonei și imagini cu trofee din parcul de vânătoare asociat proprietății”.
Perioada de strălucire a castelului s-a terminat în 1944, când a fost naționalizat și trecut în portofoliul Ministerului Pădurilor. În 1958, a fost pasat către Ministerul Sănătății, pentru a fi transformat în sanatoriu. În 1967, a fost declarat monument istoric. Revoluția l-a găsit în proprietatea PECO, devenit Petrom prin privatizare.
Noul proprietar al castelului și legăturile cu Porsche România
În 2011, OMV Petrom a vândut castelul către ADL Invest din Moinești, Bacău, o firmă controlată de magnatul Dan Adamescu. După decesul afaceristului, firma băcăuană a scos imobilul la vânzare.
În prezent, conform actelor consultate de Libertatea, imobilul este proprietatea Aurei Iulia Cadiș, fost manager de produs la Porsche România. Președinte al Fundației Montessori Cluj, Cadiș are în lucru proiectul unui campus educațional de 20 de milioane de euro, cu bază de echitație, în comuna clujeană Feleacu.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/cv-aura-cadis.pdf" title="CV_ Aura CADIS"]
Membri în consiliul director al Fundației Montessori Cluj sunt, în calitate de secretar, Dumitru Bolba, manager de proiect la Porsche România, și Florica Cadiș, vicepreședinte.
„Păcat de el! În interior e cam dezastru”
După schimbarea de proprietar, a fost redus numărul angajaților care se ocupau de întreținerea parcului și a castelului. „Ne așteptam să se facă mai multe angajări, dar am fost dați afară”, spune unul dintre cei care păzeau monumentul.
„Păcat de el! Pe dinafară, se ține bine, dar în interior e cam dezastru. Iar grădina e, după cum se vede, neîngrijită. Au tot venit oameni cu cereri, să viziteze cu elevii sau să facă poze de nuntă aici, dar toți au fost refuzați. Dacă nu produce bani locul, de unde să ne plătească?”.
Izolarea geografică, un atu în perioada interbelică, pentru cei care căutau un loc de recreere, e dublată în zilele noastre de izolarea economică aproape completă.
În mijlocul satului care se stinge încet, lacătul de pe poarta de fier a castelului e singurul care nu dă semne de paragină.
iugavirgil 22.03.2026, 08:45
obiceiuri ale nobilimii vestice unde s au implicat si imbogatiti romani dupa 1990 care se cred de vita nobila .
Toni2 22.03.2026, 11:46
Ce țară săracă și neputincioasă este aceea care își vinde sau concesionează la prețuri derizorii domeniile de vânătoare sau bogățiile subsolului unor străini care le obțin la preturi micinin loc sa fie exploatate de stat cum fac majoritatea țărilor lumii, dar la noi statul nu face nimic pentru dezvoltarea țării decât percepe taxe și impozite acum dublate abuziv pentru salariile mari ale primăriilor și angajaților acestora, iar reducerea de 10% nu se face la numărul de angajați efectiv ci se aplica la posturile neocupate efectiv iar economiile la cheltuielile cu aparatul bugetar sunt ca inexistente.