EXCLUSIV! Trei EUROPARLAMENTARI ROMÂNI sprijină DREPTURILE COMUNITĂŢII GAY

Puţini sunt cetăţenii care ştiu că există, la Parlamentul European, un grup pro-homosexuali, care militează pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT (lesbiene, homosexuali, bisexuali, transsexuali). Intergrupul LGBT din Parlamentul European cuprinde 153 de europarlamentari din şase grupurile politice, fiind cel mai mare dintre cele 27 de intergrupuri ale Parlamentului European. Toţi membrii săi au aderat voluntar şi au ca scop promovarea agendei LGBT. Conform doctrinei grupului, membrii săi trebuie să monitorizeze situaţia lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor din ţările Uniunii Europene şi nu numai, dar şi să conceapă rapoarte, rezoluţii şi amendamente în favoarea minorităţilor sexuale. Grupul beneficiază de un birou situat în clădirea Parlamentului European de la Bruxelles, precum şi de 2 secretari. Printre cele 22 de state din care provin membrii acestui intergrup se numără şi România. 3 dintre cei 33 de europarlamentari români se ocupă de propaganda minorităţilor sexuale: Monica Macovei (PDL), Corina Creţu (PSD) şi Renate Weber (PNL).
“Libertatea” a făcut rost de o înregistrare audio cu intervenţia Monicăi Macovei de la un congres găzduit de Strasbourg la 7 aprilie 2011. “Încă din anii 90 am fost alături de asociaţia ACCEPT. Am reuşit să abrogăm, după anul 2000, articolul 200 din Codul Penal, prin care erau incriminate relaţiile dintre persoane de acelaşi sex. Sigur că Biserica Ortodoxă şi grupurile religioase au fost mereu împotriva iniţiativelor noastre, ei spun că suntem împotriva tradiţiilor. Am sprijinit apoi, în calitate de ministru al justiţiei, desfăşurarea Paradei Gay din 2005, deşi la început primarul Bucureştiului refuzase să aprobe acest lucru. L-am sunat chiar eu pe primar. Acum, în România rămâne de realizat şi legiferarea uniunilor între persoanele de acelaşi sex”, a explicat, printre altele, Monica Macovei.
Doar Renate Weber a votat în favoarea controversatului raport Lunacek
Cu 394 de voturi pentru, 176 de voturi împotrivă şi 72 de abţineri, Parlamentul European a adoptat, marţi, o rezoluţie alternativă a controversatului raport Lunacek, privind „o foaie de parcurs a UE împotriva homofobiei şi a discriminării pe baza orientării şi identităţii sexuale”. Doar 6 din cei 33 de europarlamentari români au fost în favoarea acestei rezoluţii alternative: Adrian Severin (ex-PSD), Eduard Hellvig, Norica Nicolai, Renate Weber, Ovidiu Silaghi şi Adina Vălean (toţi de la PNL). Chiar dacă nu are putere legislativă, raportul va putea servi drept bază pentru o nouă directivă, lege unională cu caracter obligatoriu. Iniţiatoarea raportului, deputata austriacă Ulrike Lunacek, vicepreşedinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European, a fost în România în vara anului trecut, pentru a participa la Marşul Diversităţii, manifestaţia pe care românii o cunosc mai mult sub numele de “Parada Gay”.
De asemenea, Lunacek este co-preşedinte al Intergrupului LGBT din Parlamentul European. Renate Weber şi-a asumat votul în favoarea rezoluţiei alternative a raportului Lunacek, în timp ce colegele sale din Intergrupul LGBT din Parlamentul European, au preferat să nu participe la vot, deşi au semnat în registrul de prezenţă de la Strasbourg.
Pe înţelesul tuturor, rezoluţia alternativă a raportului Lunacek:
• Solicită Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene să recunoască uniunile şi căsătoriile homosexuale încheiate în alte ţări;
• Solicită Comisiei să colaboreze cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru a elimina „tulburările de identitate de gen” de pe lista tulburărilor mentale şi de comportament;
• Solicită sensibilizarea cetăţenilor cu privire la drepturile lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor şi hermafrodiţilor;
• Solicită garantarea libertăţii de exprimare şi de întrunire, în special în ceea ce priveşte paradele şi evenimentele similare;
• Solicită abţinerea de la adoptarea de legi şi revizuirea legilor existente care limitează libertatea de exprimare în legătură cu orientarea sexuală şi cu identitatea de gen;
• Solicită ca statele membre să adopte o legislaţie penală care să interzică incitarea la ură pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen;
• Solicită dreptul la azil pe aspecte specifice legate de orientarea sexuală şi de identitatea de gen.
 

Urmărește-ne pe Google News