Exodul secret din timpul regimului Ceaușescu: Zeci de mii de români au riscat totul pentru a fugi în Germania de Vest
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimii trei ani ai dictaturii comuniste, România socialistă a trecut printr-o fugă în masă a populației: zeci de mii de cetățeni au forțat ieșirea din țară către Republica Federală Germania (RFG), din calea austerității și a cenzurii.
Cuprins:
- Zeci de mii de români cereau plecarea în RFG
- Foarte multe persoane refuzau să se mai întoarcă în țară
- Sibiul - județul cu cele mai multe persoane care doreau să părăsească țara
- Peste 1200 de membri ai Partidului Comunist au ales libertatea
- Analiză comparativă 1987 - 1989
- Nucleul mișcării migratorii
- Persoanele care au primit cel mai ușor aprobarea pentru plecarea legală
Zeci de mii de români cereau plecarea în RFG
Documentele din arhivele Securității, făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), dezvăluie o realitate dramatică din perioada 1987-1989, de la listele de așteptare cu zeci de mii de dosare blocate, până la miile de români, sași și șvabi care și-au riscat viața pe Dunăre sau au refuzat să se mai întoarcă din excursiile în Vest.
CNSAS a publicat, într-o postare pe Facebook, intitulată „Exodul tăcut”, mai multe documente cu privire la „Emigrarea în Republica Federală Germania (perioada 1987-1989)”. Documentele prezentate fac parte din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48 (fond MapN, Cabinet Iulian Vlad, vol. 48).
„În ultimii 3 ani ai dictaturii Ceauşescu, 47.132 de solicitări noi au fost depuse oficial pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Regimul a cedat parțial presiunilor (mai ales celor externe) și a aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de circa 12.000 de emigranți anual. (12.575 în 1987, 12.744 în 1988 și 10.147 în primele 8 luni din 1989)”, potrivit sursei citate.
Foarte multe persoane refuzau să se mai întoarcă în țară
CNSAS mai precizează că la 1 septembrie 1989 exista un stoc uriaș de 88.939 de cereri în curs de soluționare, iar unele dosare trenau încă din 1975. De asemenea, multe persoane care primeau acordul de a călători în afara țării au refuzat să se mai întoarcă
„Cea mai sigură metodă de evaziune (n.n. părăsirea ilegală a ţării, în jargonul Securităţii) a fost refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. 5.536 de persoane au rămas ilegal în străinătate în acest mod. Vârful a fost atins în 1988 (2.822 de fugari), ceea ce a determinat regimul să blocheze aproape total vizele turistice. Astfel, în 1989 au fost aprobate doar 368 de vize turistice”, se mai arată în documentele citate de CNSAS.
Iar cei care nu mai aveau răbdare sau nu aveau nicio șansă la pașaport „au înfruntat direct fâșia sau Dunărea”.
„2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani. Muncitorii calificați au format grosul fugarilor (peste 1.500). 484 de persoane au fost prinse în tentativa de trecere frauduloasă și arestate de grăniceri”, se mai precizează în documentele din arhivă.
Sibiul - județul cu cele mai multe persoane care doreau să părăsească țara
Potrivit CNSAS, „epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968)”. În schimb, judeţul Timiș „a fost zona curajului”, ocupând „primul loc la fugi reușite pe fâșie (1.138) și la rămâneri din excursii (1.059), concentrând grosul evaziunilor pe la granița de vest.
Bucureștiul s-a situat pe locul 2 la „refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migrație pur urbană și intelectuală”.
Au fost publicate 6 tabele oficiale care arată dimensiunea reală a fenomenului exodului din anii premergători Revoluției din 1989.
„Situaţia numerică arăta astfel:
-Cereri în curs de soluționare (stoc istoric la 1 septembrie 1989): 88.939 persoane.
-Solicitări oficiale noi (1987-1989): 47.132 persoane.
-Aprobări oficiale de plecare definitivă: 35.486 persoane.
-Evaziune ilegală / Refuz de întoarcere din excursii: 5.536 persoane.
-Treceri frauduloase de frontieră reușite (Frontieriști): 2.243 persoane.
-Persoane prinse în tentativă de trecere frauduloasă: 484 persoane”, potrivit CNSAS.
Peste 1200 de membri ai Partidului Comunist au ales libertatea
Conform documentelor, au existat şi întoarceri ilegale din R.F. Germania în România: „10 persoane (care, probabil, nu s-au putut adapta condiţiilor din lagărele pentru imigranţi)”.
Au fost și „1.248 de membri ai Partidului Comunist care „au profitat de pașapoartele primite pe criterii de loialitate și au ales libertatea!”
Analiză comparativă 1987 - 1989
CNSAS a prezentat cronologic, între anii 1987-1989, evoluția numărului de solicitări de plecare în Republica Federală Germania.
- „Anul 1987 a fost marcat de un număr ridicat de solicitări noi (19.407) și de 2.346 de persoane care nu s-au mai întors din excursii. Frontiera era trecută ilegal de 481 de persoane, în timp ce 114 erau prinse.
- Anul 1988 reprezintă vârful disperării sociale și al evaziunii. S-a înregistrat cel mai mare număr de rămâneri ilegale în străinătate (2.822 persoane) și o dublare a fugilor reușite peste graniță (1.088 persoane). Totodată, numărul celor prinși pe fâșie s-a dublat faţă de 1987 (220 persoane).
- Anul 1989 (ianuarie - septembrie): Regimul a înăsprit drastic acordarea vizelor turistice, fapt ce a dus la scăderea numărului rămânerilor din excursii la doar 368. În schimb, fuga prin fâșie a rămas la cote alarmante (674 reușite și 150 prinși în doar 8 luni), în timp ce regimul a accelerat aprobările oficiale (10.147), posibil pentru a mai elibera din presiunea internă”, se arată în documente.
Nucleul mișcării migratorii
Etnicii germani - sași și șvabi - reprezintă nucleul dur al mișcării migratorii. CNSAS precizează că aceștia „domină cererile oficiale (76.138 în așteptare), aprobările (28.466) și rămânerile din excursii (2.917). De asemenea, au constituit majoritatea celor care au fugit ilegal prin fâșie (1.351 persoane)”.
În schimb, etnicii români, pentru că aveau șanse mult mai mici la aprobări oficiale, au recurs la metode radicale: 7.216 solicitanți în perioada 1987-1989, cu 5.148 aprobați și 10.585 în așteptare)”.
„Românii reprezintă peste 34% din totalul celor rămași ilegal din excursii (1.931 persoane) și majoritatea absolută a celor prinși de grăniceri pe fâșie (213 din 484 de persoane). Etnicii maghiari înregistrează o prezență constantă în toate categoriile (ex: 1.906 cereri în așteptare, 608 rămâneri în excursii și 194 de fugi reușite peste graniță). Cetăţenii R.S.R. de alte etnii reprezintă un procent marginal (335 de persoane în evidențele totale)”, mai precizează sursa citată.
Persoanele care au primit cel mai ușor aprobarea pentru plecarea legală
În ceea ce privește vârstă persoanelor, documentele arată că cei cu vârsta peste 50 de ani au primit cel mai ușor aprobarea pentru plecarea legală: 10.811 aprobări din totalul de 35.486. Cea mai mare îngrijorare pentru regim era segmentul tinerilor activi, cu vârsta între 19-30 de ani, care reprezenta „cel mai mare blocaj în așteptare: 21.740 de cereri blocate. Erau și peste 18.000 de dosare în așteptare, în ceea ce privește copiii sub 14 ani.
În ceea ce privește profesiile celor care solicitau oficial emigrarea în RFG, 11.455 de muncitori calificaţi au primit aprobarea. Oamenii proveneau din marile platforme industriale din Timișoara, Sibiu, Brașov sau Arad.
Și un număr de 459 de profesori au primit dreptul de a emigra definitiv. De asemenea, 238 de cadre medicale superioare au părăsit atunci țara.
„Aceste date oficiale demonstrează că în toamna lui 1989, cu doar câteva luni înainte de Revoluție, societatea românească se afla într-o implozie demografică, profesională și socială profundă, iar plecarea din Republica Socialistă România devenise ultima soluţie pentru o viaţă mai bună”, concluzionează CNSAS.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
