Ahmet Uğur Pakcan, patronul Dristor Döner Kebap, a fost arestat în Turcia. Anchetatorii susțin că au descoperit o rețea de spălare de bani, condusă de Alihan Kuriş, care ar fi folosit studenți din București pentru a transporta valize pline cu valută.
Anchetatorii turci acuză că patronul șaormeriei din București ar fi fost mâna dreaptă a lui Kuriș, aflat în detenție, în prezent.
Ahmet Uğur Pakcan, omul de afaceri care conduce brandul Dristor Döner Kebap, se numără printre cele 32 de persoane arestate preventiv de autoritățile din Turcia. Anchetatorii vizează în acest dosar acuzații precum conducerea unei organizații criminale, fraudă în formă agravată, încălcarea legislației fiscale și spălarea de active provenite din activități infracționale, relatează Mediafax.
Anchetatorii turci au scos la iveală un circuit financiar paralel extrem de bine organizat pentru a rula sume uriașe de bani.
Mecanismul descris în dosarul penal din Turcia arată că o parte din fonduri erau spălate prin intermediul unor case de schimb valutar și societăți comerciale private, localizate în București. Sumele erau convertite în valută forte, cu precădere în euro, dolari și lire sterline, pentru a facilita mutarea lor fizică.
Un martor din dosar, G.K., a mărturisit că, pentru a trece banii peste frontieră, fără a trezi suspiciuni, rețeaua folosea curieri tineri.
Potrivit declarațiilor acestuia, intermediarii racolau studenți cazați în căminele din București. Acestora li se încredințau valize sigilate pline cu bani pe care le transportau între România și Turcia, în schimbul unor recompense financiare, având instrucțiunea expresă de a nu deschide bagajele pe durata călătoriei.
În cadrul investigațiilor extinse privind activitățile grupării Kuriș, anchetatorii au scos la iveală un sistem paralel de comunicații de tip închis. Denumită „Glooper”, platforma digitală era destinată exclusiv eșaloanelor superioare din structura de conducere a organizației și funcționa departe de ochii autorităților sau ai publicului larg.
Expertizele IT au arătat că aplicația nu era disponibilă în magazinele oficiale de software, precum Apple App Store sau Google Play Store. Software-ul nu putea fi descărcat direct și nici nu permitea accesul utilizatorilor obișnuiți.
Dosarul indică faptul că sistemul a fost dezvoltat special pe comandă în India, la solicitarea directă a lui Kuriș. Platforma a fost ulterior distribuită către un cerc restrâns de aproximativ 3.300 de persoane cu roluri-cheie în managementul grupării.
Din datele strânse la dosar reiese că aplicația Glooper avea un rol complex în funcționarea zilnică a rețelei. Pe lângă canalul criptat de mesagerie instantanee, sistemul servea drept infrastructură digitală integrată.
Prin intermediul său erau gestionate bazele de date referitoare la cămine, evidența personalului, activitățile administrative globale și transferurile financiare interne.
Anchetatorii au arătat că accesul la Glooper era protejat printr-un mecanism de autentificare în trei etape, care implica o parolă, verificarea biometrică și o autorizare externă.
Pe lângă aplicația dedicată conducerii, numită Glooper, anchetatorii au identificat și un al doilea canal paralel de comunicare, destinat exclusiv cadrelor inferioare și instructorilor religioși din cadrul organizației. Descoperirea a dus la comparații cu ByLock, aplicația de mesagerie criptată utilizată de membrii FETÖ.