Expertul în demografie Vasile Ghețău, despre măsurile propuse de Ministerul Familiei: „Sunt nerealiste în sărăcia bugetelor țării”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înființarea unui Minister al Familiei este de bun augur, însă planul propus de noua coaliție de guvernare pentru creșterea natalității lasă de dorit, este de părere profesorul universitar Vasile Ghețău. „Guvernanții arată că le sunt indiferente opiniile tinerilor asupra familiei și copiilor”, a declarat pentru Libertatea expertul în demografie.
Cuprins:
- „Au mai fost lansate în programe politice măsuri vizând demografia țării, dar au rămas pe hârtie”
- Nu se ține cont de ce gândesc și vor tinerele generații
- Demografia României, abandonată de guvernanți după Revoluție
- „Noul statut al femeii nu este compatibil cu un număr mare de copii”
- Vouchere și subvenții, printre măsurile propuse de noua coaliție
- Ce exemple găsim în Europa
Programul de guvernare al noii coaliții PSD-PNL-UDMR prevede înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de Gabriela Firea. Unul dintre obiectivele asumate este stimularea natalității și ajutorarea familiilor tinere, cu mulți copii.
<strong>Până în 2050, populația României va scădea la 15 milioane de locuitori, dintre care o treime vor fi pensionari, se motivează în programul de guvernare.</strong>
Profesorul universitar Vasile Ghețău, diplomă de excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, spune că, deși ambițioase, măsurile propuse pentru stimularea natalității și familiei sunt greu de pus în practică fără o viziune realistă, competență și resurse financiare. Într-un interviu pentru Libertatea, expertul atrage atenția și că se trece cu vederea un aspect foarte important: ce gândesc tinerii care au decis fie să nu devină părinți, fie să aibă un singur copil.
„Au mai fost lansate în programe politice măsuri vizând demografia țării, dar au rămas pe hârtie”
Libertatea: Cât de necesară era înființarea Ministerului Familiei? Ce alte exemple găsim în Uniunea Europeană?
Vasile Ghețău: Familia europeană a trecut și trece prin multiple schimbări, impunând abordări noi și diferite, precum proiecte și resurse financiare diferențiate. În plus, natalitatea s-a înscris pe o curbă descendentă în cele mai multe dintre țări, spectrul declinului populației fiind o amenințare care nu poate fi neglijată de clasa politică.
Cuvântul „familie” îl găsim în structurile guvernamentale din multe țări: Austria, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Malta, Slovenia, Ungaria. Este expresia preocupărilor crescânde față de demografia țărilor și nivelul scăzut al natalității.
Înființarea Ministerului Familiei și Tineretului în România se cuvine a fi salutată. Rămâne ca acest minister să-și stabilească cu profesionalism atribuțiile și activitățile dedicate familiei, să folosească specialiști tineri și competenți și să aibă resursele necesare domeniului.
- Cum apreciați măsurile propuse pentru stimularea natalității? Cât de coerente sunt ele?
- Guvernanții au elaborat o lungă listă de măsuri menite a redresa natalitatea în țara noastră. Sunt măsuri care se adresează copilului, mamei și familiei cu copii. Măsuri multe și generoase. Unele preluate întocmai de la o țară vecină (Ungaria, n.r.). Se cuvine a aprecia intențiile.
Poate era bine să fie grupate în măsuri adresate copilului, mamei și familiei cu copii, ori în măsuri de ordin financiar și măsuri de servicii adresate copilului, mamei și familiei cu copii.
După cum o împărțire a măsurilor în cele care vor fi luate de stat la nivel național, de administrații locale și de sectorul privat ar fi adus un plus de sistematizare. Astfel de sistematizări, care aduc mai multă claritate asupra măsurilor, pot fi însă elaborate odată cu lansarea lor.
Au mai fost lansate în programe politice măsuri vizând demografia țării, dar au rămas pe hârtie.
- Ce șanse au aceste măsuri să devină realitate, să nu rămână din nou pe hârtie?
- Optimismul trebuie bine temperat, dacă luăm în considerare felul în care clasa politică s-a ocupat de situația demografică în ultimii 32 de ani. Anul 2022 ne va arăta capacitatea clasei politice de a construi ceva solid, cu profesionalism și viziune prospectivă. Este anul în care măsurile astăzi prezentate vor trebui să se regăsească în programe concrete, având calendar precis, faze, mod de monitorizare a aplicării, resurse, responsabilități.
Costurile măsurilor enumerate sunt enorme, rămâne de văzut când și cum vor fi concretizate în planuri realiste și coerente. Atunci vom putea judeca dacă ne aflăm în fața unui proiect solid, construit de specialiști. Vom vedea și măsura în care guvernanții sunt capabili să ducă la capăt un proiect care ar putea ameliora dramatica situație demografică a țării și ar putea reduce dimensiunile masivului proces de depopulare.
Nu se ține cont de ce gândesc și vor tinerele generații
- Ce considerați că lipsește din acest plan?
- Prin prezentarea acestor măsuri, guvernanții arată că le sunt indiferente opiniile tinerilor asupra familiei și copiilor. Ce ar fi dacă noul minister ar solicita unui institut de cercetare al Academiei Române să efectueze o cercetare selectivă pe eșantioane reprezentative de populație tânără, dar și adultă, pentru a afla ce gândesc sutele de mii de tinere cupluri care au luat decizia fermă de a nu avea copii și alte sute de mii de tinere cupluri care au luat decizia fermă de a avea un singur copil? S-ar putea afla sensibilitatea acestora la măsurile prezentate, care dintre ele ar putea fi privilegiate, ce alte sugestii ar putea fi luate în considerare, ierarhia măsurilor ca importanță și urgență.
Sunt prea multe măsuri, cu suprapuneri, lipsă de claritate în aplicare în unele cazuri și, mai ales, presupunând resurse nerealiste în sărăcia bugetelor țării.
În plus, pentru mediul rural, unde situația demografică este cea mai dramatică, unele măsuri ar putea fi particularizate.
- Se pune accentul pe familiile numeroase. Ar trebui incluse și niște măsuri pentru ca fiecare cuplu să fie încurajat să aibă măcar un copil?
- O matematică simplă și precisă arată că o populație nu scade numeric dacă o femeie aduce pe lume, de-a lungul vieții, în medie, 2 copii. Din analiza numărului de născuți și a distribuției acestora pe vârste ale mamei, pe de o parte, și a numărului și distribuției pe vârste a întregii populații feminine în vârstă de 15-49 ani, pe de altă parte, numărul mediu de copii aduși pe lume de o femeie este în jur de 1,5. Departe de 2.
Oricând vor exista femei care nu aduc pe lume copii și femei care aduc pe lume un copil. Cifra de 1,5 - la fel ca și cea de 2 - este o medie. Fără copii de rangul 3 și peste nu se poate ajunge la o medie de 2 copii la o femeie. Încurajarea acestor familii devine o necesitate.
Demografia României, abandonată de guvernanți după Revoluție
- Cum considerați că a fost tratat de guverne subiectul stimulării natalității până în prezent?
- Guvernele nu s-au ocupat cu responsabilitate, profesionalism și viziune pe termen lung asupra demografiei țării, inclusiv asupra problemei majore a nivelului scăzut al natalității. Este greu de identificat cauza: incompetență, costuri foarte mari fără certitudinea redresării, lipsă de voință politică autentică, lipsa viziunii pe termen lung?
Se cuvine a menționa însă o măsură luată în anul 2005 și perfecționată, ameliorată ulterior în conținut: concediul și indemnizația de creștere a copilului. Măsura a împiedicat o veritabilă cădere a natalității și o menține la un nivel scăzut, dar relativ constant. Ea și-a dovedit însă limitele, neadresându-se întregii populații feminine. O treime dintre copiii născuți în anul 2020 au provenit de la femei casnice.
Nivelul alocației de stat pentru copii a fost derizoriu și supus unor interminabile certuri în Parlament, unde s-a putut vedea felul cum gândesc și mentalitățile guvernanților.
„Noul statut al femeii nu este compatibil cu un număr mare de copii”
- Ce trend a avut în ultimii ani natalitatea în UE?
- Nivelul natalității este scăzut în multe țări europene, diferite ca nivel de dezvoltare economică și standard de viață. Se poate deduce că nu factorul pur economic este cel decisiv. Se privilegiază schimbările pe care le-a cunoscut și le cunoaște familia, poziția și rolul femeii în societate, care a devenit activă economic într-o măsură apropiată de cea a bărbatului, a devenit independentă economic. Proporția celor cu studii superioare a fost și este în ascensiune spectaculoasă - mai mare decât aceeași proporție la bărbați în unele țări, inclusiv în România.
Noul statut al femeii nu este compatibil cu un număr mare de copii. Se caută soluții, iar în țările nordice natalitatea este relativ ridicată prin asigurarea compatibilității femeii ca mamă și persoană activă economic prin sisteme eficiente de creșe, grădinițe, școală cu masa caldă și servicii după școală, alte forme de supraveghere și îngrijire a copilului.
- Care sunt explicațiile pentru rata scăzută a natalității în România?
- În țara noastră nivelul de trai, veniturile tânărului cuplu constituie încă o piedică în aducerea pe lume a copilului. Și schimbarea poziției economice a femeii contribuie la nivelul scăzut al natalității, ca și reclasarea ierarhiilor în preferințe, opțiuni și decizii, schimbare care nu mai privilegiază copilul ca valoare supremă în toate cazurile. Numărul mare al tinerelor cupluri având decizie fermă de a nu avea copii ori de a avea un singur copil este un argument.
Mai intervine însă ceva în cazul țării noastre. Este un factor delicat, dar care nu poate fi ocolit, el având un impact în creștere ca importanță.
Tinerele cupluri care aduc astăzi pe lume cei 180.000 de copii în fiecare an sunt compuse în proporție crescândă din copii unici la părinți.
Sunt cei născuți după anul 1990, în context de scădere masivă a numărului de născuți, îndeosebi a celor de rangul doi și trei. Cei doi tineri soți nu au știut în familiile din care provin ce înseamnă să ai un frate ori o soră, împărțirea jucăriilor, a unor lucruri personale, a bomboanelor, a caietelor și creioanelor, generozitatea față de celălalt, ocrotirea celui mai mic. Rămân la fel de egoiști și în privința căsătoriei și a aducerii pe lume a copiilor. Schimbarea mentalității nu are mari șanse.
Vouchere și subvenții, printre măsurile propuse de noua coaliție
În programul de guvernare se regăsesc mai multe măsuri pentru sprijinirea familiilor tinere, a mamelor și copiilor. Acestea se rezumă, în general, la vouchere, taxe reduse și subvenții oferite de stat.
Nu se menționează însă până la ce dată aceste măsuri trebuie implementate și nici din ce bugete vor fi posibile.
Ce exemple găsim în Europa
Măsuri de stimulare a natalității se găsesc în mai multe state europene. Unul dintre cele mai eficiente programe e cel al administrației poloneze, numit „500plus”. Introdus în 2016, prin acest program mamele primesc 500 de zloți (puțin peste 100 de euro) pe lună pentru fiecare copil, dacă au cel puțin doi. Aceeași sumă o primesc și familiile cu venituri sub 800 de zloți/lună care au un singur copil. Dacă copilul are dizabilități, suma crește la 1.200 de zloți/lună.
Programul „500plus” este completat de alte două: „300plus”, prin care se oferă beneficii financiare pentru școlarizare, și „MamaPlus”, care oferă mai multe facilități femeilor însărcinate și celor care au minim patru copii.
Modele de succes se găsesc și în vestul Europei: în Franța, politicile de stimulare a natalității au fost inițiate după al Doilea Război Mondial și se concentrează pe formarea de familii cu trei copii.
Și țările scandinave au prioritizat familia, oferind o serie de beneficii cuplurilor care au mai mult de un copil.
