Traian Băsescu spune că România nu mai e credibilă când cere ajutorul NATO în fața dronelor rusești: „Trebuia să ne dotăm din 2014, de când a fost ocupată Crimeea”

Și asta pentru că România nu ar fi făcut suficient pentru propria apărare, așa cum prevede articolul trei din Tratatul NATO.

Traian Băsescu: Cerem ajutor, dar e pe bani

Întrebat de jurnalista Anca Grădinaru la ce se referă, Traian Băsescu a explicat: „Trebuia să ne dotăm din 2014, de când a fost ocupată Crimeea. România trebuia să se pregătească pentru acest eveniment – războiul din Ucraina”, a detailat fostul șef al statului.

La summitul NATO din 2014, din Țara Galilor, în calitate de președinte al României, Traian Băsescu, a cerut aliaților să acorde o atenție mai mare regiunii Mării Negre. La acel summit, desfășurat după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia, Alianța Nord Atlantică și România au anunțat realizarea unui plan de contingență.

Planul de contingență reprezintă planul de apărare în caz de atac. De atunci, NATO a organizat și actualizează periodic astfel de planuri regionale.

În interviul acordat Libertatea, Traian Băsescu explică acum în ce constă obligația României: „Ești obligat să te pregătești tu în primul rând pentru apărare și pe urmă să ceri ajutor la alții. Mai este un aspect: cerem ajutor, dar e pe bani. În ziua de azi nimic nu-i gratis în ceea ce privește apărarea. Deci, România trebuie să fie dispusă să plătească pentru propria ei apărare, prin contracte (…) S-au dat comenzi uriașe de armament în ultimii doi ani, dar nu s-au achiziționat echipamentele necesare luptei împotriva dronelor”.

Întrebat despre incapacitatea Armatei de a doborî dronele rusești care au intrat pe teritoriul României, în ultimii trei ani, fostul președinte acuză ceea ce numește „o lipsă de antrenament strigătoare la cer”.

El explică: „Dronele zboară la 300 de metri altitudine, la 150, la 200 de metri pot fi doborâte cu mitraliere de la sol, fără nicio problemă, dacă militarii sunt antrenați pentru asta. (…) Deci, până la noile echipamente care vor veni – păcat că n-au venit până acum – până la aceste noi echipamente, avem echipamentele din dotarea Armatei Române, mitraliere care pot fi utilizate în lupta împotriva dronelor și avem mașinile de luptă Ghepard, mașini germane primite acum vreo 10 ani, care sunt autonome în lupta antiaeriană. Au fiecare câte două tunuri, au propriul radar, fiecare mașină de luptă are capacitate de ochire și de doborâre. Problema este, din nou, antrenamentul”.

Armata a anunțat recent intrarea în serviciul de luptă a sistemului antidronă american MEROPS.

29 de drone rusești au intrat în spațiul aerian național

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a prezentat, la începutul săptămânii trecute, bilanțul pătrunderilor neautorizate ale unor drone rusești în spațiul aerian național, de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei: au fost 29 de astfel de incidente. Jumătate dintre acesta au avut loc în acest an. De alte 50 de ori Armata a găsit drone sau fragmente de drone pe teritoriul României.

Din cele 100 de atacuri asupra Ucrainei efectuate de Rusia în zona de frontieră cu România, 33, deci o treime, au fost numai în 2026, așadar în ultimele 6 luni.

Potrivit Consiliului Suprem de Apărare a Țării, for condus de președintele Nicușor Dan, reunit luni, 29 iunie, la summitul NATO de la Ankara, România va solicita Alianței Nord Atlantice „să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări (n.red. – ale Rusiei), prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României”.

CSAT a explicat că la reuniunea de la Ankara, care va avea loc la palatul prezidențial, președintele Nicușor Dan „va prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la summitul NATO de la Haga”.

Este vorba despre creșterea treptată a bugetului alocat apărării naționale, până la 5% din produsul intern brut până în 2035, așa cum a cerut de mai multe ori președintele SUA, Donald Trump. Totodată, șeful statului le va prezenta aliaților din NATO sprijinul acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova, a mai explică CSAT.

 CSAT cere Guvernului să găsească soluții în criza de la ROMATSA. Oprirea activității ROMATSA ar fi „o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”

Traian Băsescu, despre rolul serviciilor în neadoptarea legilor privind apărarea și securitatea națională

Serviciile secrete ale României, inclusiv Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul Român de Informații Externe (SIE), funcționează după legi adoptate, inițial, la începutul anilor 90. Nici în timpul mandatelor de președinte ale lui Traian Băsescu (2004-2014), nici în cele ale lui Klaus Iohannis (2014-2025), Parlamentul nu a reușit să adopte noi legi ale securității naționale.

Explicația lui Traian Băsescu este că militarii din aceste structuri nu ar dori, de fapt, noi legi după care să-și desfășoare activitatea: „Spre exemplu, tot setul de legi de apărare națională, inclusiv legile Serviciilor, făcute cu asistență britanică, au fost trimise Parlamentului, un set de cinci legi, din 2006. Cine credeți că le-a blocat? Credeți că le-au blocat parlamentarii? Nu, tot cei cărora li se adresează, pentru că, spre exemplu, SRI-ului îi convine legea din 1990 și atunci fac tot ce se poate să blocheze legile în comisii. Deci, dacă discutăm despre întârzierea legilor, nu este numai responsabilitatea Parlamentului, ci și contribuția militarilor care vin la comisii”, explică Traian Băsescu.

Întrebat care crede că ar fi motivul pentru care președintele Nicușor Dan nu nominalizează noi șefi ai serviciilor secrete, de peste un an, de când conduce România, Băsescu răspunde: „N-a vrut”.

SRI nu are conducere civilă din 2023, când fostul director Eduard Hellvig și-a dat demisia în mandatul de președinte al țării al lui Klaus Iohannis.

De atunci, SRI este condus de prim-adjunctul instituției, militar, generalul Răzvan Ionescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro