Mergi direct la conținut »
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > "Fără penali în funcții publice" a ajuns în Parlament. Ce șanse sunt ca românii să iasă din nou la vot

„Fără penali în funcții publice” a ajuns în Parlament. Ce șanse sunt ca românii să iasă din nou la vot

De Valentina Postelnicu,

„Fără penali în funcții publice” a ajuns în Parlament, după șase luni de la prezentarea inițiativei. Demersul a fost susținut de personalități publice precum Mihai Șora, Dacian Cioloș, dar și actori și artiști din România.

Interdicția politicienilor condamnați de a ajunge primari, parlamentari și, cel mai important, în funcția supremă de președinte al României, va putea intra în vigoare abia la finalul dezbaterii parlamentare, care poate dura și ani de zile, după cum ne-a obișnuit clasa politică. Opoziția este unită în acest demers, însă Puterea, care deține majoritatea în Legislativ, poate înclina balanța, astfel încât acest demers să nu se concretizeze printr-un referendum național. 

Barna: „Liviu Dragnea sau Darius Vâlcov ne explică că este legitim și moral să conduci statul. E  revoltător!”

USR a reușit să depună la Parlament în jur de 600-700.000 de semnături pentru susținerea inițiativei „Fără penali în funcții publice”, din cele un milion cât au strâns inițial. După strângerea a minimum 500.000 de semnături la nivel național și a cel puțin 20.0000 de semnături în 21 de județe, acum, greul începe în Parlament. Curtea Constituțională va da un aviz pe proiectul de inițiativă cetățenească, iar dacă avizul va fi pozitiv, încep dezbaterile în Parlament.

Andreea Antonescu a fost la nunta Andreei Bălan! Ce a anunțat înainte de ceremonie
Recomandări

Andreea Antonescu a fost la nunta Andreei Bălan! Ce a anunțat înainte de ceremonie

Abia la finalul dezbaterii parlamentare, românii ar putea fi chemați la vot, din nou, pentru a se exprima dacă doresc sau nu persoane cu condamnări penale în funcțiile publice.

Dan Barna, liderul USR, spune că au semnat pentru acest principiu români din toate categoriile sociale.

Au întâmpinat probleme la validarea listelor în primăriile din țară, dar sunt încrezători că au atins condițiile pentru înregistrarea proiectului în Parlament. CCR urmează să dea în perioada următoare avizul de conformitate, iar ulterior, proiectul intră în dezbatere, mai întâi la Camera Deputaților și apoi la Senat.

Ce se schimbă

Barna a explicat și ce se dorește prin această inițiativă. Astfel, la articolul 37 din Constituție, privind „Dreptul de a fi ales”, să se mai adauge un alineat care să prevadă că nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, sau primari, în Camera Deputaților și Senat, dar și în funcția de președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate, pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele acestei condamnări.

Gestul ei spune TOT despre adevărata lor relație! Ce a făcut Andreea Bălan când l-a văzut pe tatăl ei la nuntă
Recomandări

Gestul ei spune TOT despre adevărata lor relație! Ce a făcut Andreea Bălan când l-a văzut pe tatăl ei la nuntă

„Deci, noi spunem un lucru foarte simplu, că nu mai poți fi consilier local, parlamentar, primar sau președinte dar ai  condamnare privativă de libertate, pentru o faptă gravă, până când nu intervine reabilitarea”, a explicat Barna.

El a precizat că această cerință, în restul Europei este respectată prin morala socială.

„În România, vedem că de un an și jumătate, Liviu Dragnea sau Darius Vâlcov ne explică că este legitim moral să conduci statul, ceea ce este revoltător”, a mai spus Barna.

El a precizat că este „revoltător să transmiți tinerilor că este ok să furi bani publici, cum e cazul lui Darius Vâlcov (Vâlcov are o condamnare de 8 ani de închisoare, dar nu este definitivă, n.r.), și să te ocupi de finanțele țării”.

Anca Serea rupe tăcerea și le răspunde celor care spun că e sectantă: ''Sunt de religie...'
Recomandări

Anca Serea rupe tăcerea și le răspunde celor care spun că e sectantă: ''Sunt de religie...'

Opoziția, unită în susținerea interdicției penalilor în funcții publice

Opoziția susține demersul cetățenesc. Atât PNL, cât și PMP spun că vor vota în favoarea inițiativei, în Parlament. Senatoarea PNL Alina Gorghiu a declarat pentru Libertatea că este o inițiativă foarte bună, amintind că și PNL a avut două proiecte fără penali în funcțiile de parlamentar și cea de președinte al României, care au fost respinse de PSD-ALDE, în Parlament.

„Aceasta este o altă cale prin care putem forța curățarea clasei politice, mi se pare de bun-simț, elementar, să nu ai o persoană condamnată definitiv să nu ajungă în nicio funcție publică care implică respect. Procedura este una relativ simplă dar în același timp avertizez că va fi subminată întreaga procedură de către cei de la PSD-ALDE, care s-au opus constant acestei modificări a legislației”, a spus Gorghiu.

„Vom susține demersul, nu cred că este o decizie rea să responsabilizăm și mai mult aleșii. Politicienii tratează cu neseriozitate voința cetățenilor, am depus o lege în Parlament pentru punerea în aplicare a referendumului cu 300 de parlamentari, și a existat o unanimitate, toți, de la PSD, ALDE, PNL, UDMR au votat împotrivă”, ne-a declarat și liderul PMP, Eugen Tomac.

Puterea este sceptică în privința demersului: Există deja legislație în acest sens

Deputatul PSD Eugen Nicolicea, președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților, spune că va fi foarte atent la ceea ce va spune Curtea Constituțională în aviz.

El a explicat, pentru Libertatea, că trebuie văzut ce implicații are acest text asupra altor prevederi din legea fundamentală.

„Dacă e să mă iau după ce scrie în presă, ar trebui să modifice mai multe articole din Constituție, pentru că intră în contradicție cu ele”, a spus Nicolicea.

Juristul PSD afirmă că ideea interdicției persoanelor condamnate de a mai ajunge în funcții publice este deja tranșată în Codul Penal.

„Interdicțiile se stabilesc de către instanță, dac sunt necesare, și dacă nu sunt necesare nu poți să le impui tu”, a mai spus Nicolicea.

UDMR încă nu știe dacă va susține inițiativa. Deputatul Attila Korodi spune că formațiunea pe care o reprezintă nu are încă nicio poziție pe acest subiect.

„Și actuala Constituție, și deciziile CCR prevăd acest lucru, există o anumită reglementare, iar textul inițiativei nu aduce ceva semnificativ. După ce vom avea avizul CCR, vom face analizele interne”, a spus Attila Korodi.


Citește și: Primele semne ale unei noi crize economice mondiale. Sfaturi de la specialiști: ”Reduceți cheltuielile inutile și puneți bani deoparte!”

 
 
Close
Închide