Fața mai puțin știută a Bisericii. Ei sunt preoții care au ajutat zeci de mii de oameni la vămile cu Ucraina și în Odesa. „Nici în mare nu sunt atâtea lacrimi ca în ochii refugiaților”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patru preoți au fost premiați vineri de mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan, la finalul liturghiei organizată la Iași, de hramul Sfintei Parascheva. Pe lista celor premiați s-a aflat și o femeie în vârstă, care a stat 80 de ore neîntrerupt în vamă să dea o mână de ajutor oamenilor alungați de război din casele lor.
Cuprins:
Slujba de hramul Sfintei Parascheva a început vineri, de la ora 9.00, a fost săvârșită de 26 de înalți ierarhi din toate colțurile țării, dar și de conducători ai bisericii din Grecia, Siria, Bulgaria sau Tanzania, iar la aceasta au participat 35.000 de pelerini veniți să se închine la moaștele sfintei considerate a fi ocrotitoarea Moldovei.
Momentul premierii celor patru preoți cu „Crucea Sfântului Iosif cel Milostiv” a fost la finalul slujbei, înaintea predicii ÎPS Teofan, care a condamnat războiul, îndemnându-i pe toți credincioșii să se roage pentru ajutorarea celor afectați de bombardamente.
Un preot etnic român din Odesa a ajutat 16.000 de ucraineni să vină în România
Preotul Oleg Petrov slujește din 1996 într-o suburbie a orașului Odesa. Acesta nu a vrut să fugă din calea războiului, iar cei trei copii ai săi, de 22, 24 și 26 de ani, alături de soție, ajută și acum în orașul unde există o comunitate de peste 300.000 de etnici români. În calea războiului, Oleg Petrov a asigurat hrană și cazare pentru cei refugiați din vestul Ucrainei, iar pe cei care voiau să ia calea României i-a asigurat că acolo vor găsi doar prieteni.
„În toată această perioadă, a ajutat 16.000 de refugiaţi pentru a fi locaţi în diverse oraşe din ţara noastră. La parohia sfinţiei sale se aduc alimente şi se găteşte atât pentru români, cât şi pentru ucraineni, precum şi pentru soldaţi. În această perioadă a «colecţionat» în memoria sa «un milion de poze despre care aş putea scrie foarte multe cărţi». Dintre toate acestea, nu va uita niciodată imaginea grupului de copii refugiaţi răniţi care au fost şi sunt încă trataţi la Sighişoara”, au spus reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
După ce s-a închinat la moaștele Sfintei Parascheva, preotul Oleg Petrov a spus că urmează să rămână într-o misiune mai prelungită în România, să-i viziteze pe cei 16.000 de refugiați care au venit pe teritoriul țării noastre, s-au stabilit la Iași, București sau Cluj și încearcă să învețe limba română.
„Sunt oameni care încă au nevoie de ajutor. Este foarte greu, lumea, inclusiv eu, spune mereu cuvântul refugiați, dar foarte mulți români ne-au spus că noi nu suntem refugiați, ci oaspeți ai noștri, oricât aveți nevoie. Vă mulțumim foarte mult. Nu putem să caracterizăm războiul din Ucraina, pentru că nimeni nu s-a așteptat la ceea ce se întâmplă acum”, a spus Oleg Petrov.
În momentul de față, la parohia acestuia din suburbia Odesei sunt cazați 700 de refugiați care dorm, sunt hrăniți și primesc ajutor medical.
Întrebat cum i se pare suferința pe care a văzut-o pe chipurile refugiaților, preotul a răspuns: „mi se pare că într-o mare întreagă nu sunt atâtea lacrimi”.
Copiii părintelui au umplut de desene cortul de refugiați
Marcel Bobârcă a fost hirotonit în 1997 și în prezent este paroh în localitatea Sculeni, unde se află punctul de trecere al frontierei către Republica Moldova dinspre județul Iași. În toată perioada de la începutul războiului preotul a coordonat activitatea voluntarilor și a resurselor trimise prin intermediul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în graniță. Dar Marcel Bobârcă a mers mai departe, a spus Înalt Preasfințitul Teofan, în prezentarea sa: cum soția sa este cadru didactic, a realizat mai multe desene și mesaje la școala unde predă, cu care au umanizat corturile de triaj din punctele de primire a refugiaților.
„Aceste desene şi mesaje, scrise în limba română, engleză şi ucraineană, au împodobit pereţii punctului de primire refugiaţi, aducând zâmbete şi descreţind frunţile celor întristaţi. Motivaţia părintelui de a sta în vamă a fost durerea celor pe care-i vedea fugind din calea războiului cu o maşină în care au pus doar ce au apucat... O amintire pe care părintele declară că nu o va putea uita este legată de o familie din ţinutul ucrainean Herson. Atunci când a primit o cartelă telefonică, băieţelul în vârstă de 5 ani al acelei familii a luat-o din mâna mamei şi a ascuns-o sub hăinuţa lui «ca să nu le-o ia cei cu războiul»”, au precizat reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei într-o descriere făcută preotului în urma prezentării pe scena din Iași.
„Nu putem noi, oameni simpli, să luptăm cu tot răul din lume. Dar putem ajuta”
Un alt preot răsplătit cu distincția „Crucea Sfântului Iosif cel Milostiv” este Costel Rumega, hirotonit în 2003, care slujește la Rădăuți Prut, în județul Botoșani. Când nevoia la punctul de trecere a frontierei din localitatea în care se află a fost cea mai mare, el a stat în vamă alături de soție și cei trei copii. Părintele a spus că nu mai poate să vadă oameni lăsați fără casă, după ce în zona Rădăuți Prut au fost mai multe inundații care au distrus locuințele oamenilor. „În vamă, părintele Costel a trecut prin stări sufleteşti de nedescris: a văzut oameni bolnavi de cancer, persoane cu deficienţe fizice, maşini ciuruite de gloanţe, bunici şi femei cu copii care au plâns împreună, trăind alături de ei momente de grea încercare, ajutându-i pe fiecare în parte”, au transmis reprezentanții MMB.
Preotul Mihai Haraga, care slujește în localitatea Ștefănești, din județul Botoșani, a fost ajutat în activitatea sa în vamă chiar de soția sa, care lucrează la Poliția de Frontieră din Vama Stânca. Soția i-a fost și sprijin logistic, fiindcă asigura traducerea și ajuta refugiații să-și poată găsi cazare, organizând și grupuri cu cei care voiau să meargă mai departe în țară sau spre alte state din Uniunea Europeană.
„Nu putem noi, oameni simpli, să luptăm cu tot răul din lume. Dar putem, acolo unde am fost lăsaţi de Dumnezeu, să întindem mâinile pentru a ajuta. Şi, dacă toţi vom face asta, întreaga lume va fi un lanţ de mâini care ajută, un lanţ de bunătate şi iubire”, a spus Mihai Haraga.
Doamna Valentina, voluntarul maratonist: 80 de ore neîntrerupte în vamă
Ultima persoană care a stat alături de ÎPS Teofan pe scenă a fost Valentina Haidău, o pensionară din Iași care a lucrat 18 ani în Italia, are doi copii și patru nepoți. Când s-a făcut strigarea pentru ajutorarea ucrainenilor care veneau în număr foarte mare în România, prin Republica Moldova, doamna Valentina s-a prezentat și a stat chiar și o săptămână la rând, zi de zi, de dimineață până seară.
Recordul stabilit de ea i-a impresionat și pe preoți: 80 de ore neîntrerupt a stat în vamă, a dormit când a putut, pe unde a putut, s-a trezit și a luat-o de la capăt.
„Atunci când un voluntar a avut o problemă, a preferat să renunțe de fiecare dată la confortul ei. A fost impresionată de mamele refugiate care, în frigul din vamă, se chinuiau, pe mese improvizate sau pe capotele mașinilor, să schimbe sau să își hrănească copilașii”, au precizat reprezentanții Mitropoliei.
Cei patru preoți și doamna Valentina au primit, pe lângă distincția „Crucea Sfântul Iosif cel Milostiv”, și un dar: o Biblie și o diplomă de recunoștință din partea Bisericii.
