Fostul ambasador al Germaniei în Rusia, pentru publicul român: „Un KGB-ist va gândi întotdeauna în termeni de conspirație. Putin vrea să ne țină în capcana fricii”

Von Fritsch a conversat în mod repetat cu președintele Federației Ruse în germană, Putin fiind un vorbitor al limbii, de când reprezenta KGB-ul în Germania. În plus, el reprezenta o țară care a fost în ultimii ani extrem de prietenoasă cu Putin, Germania, cea mai prietenoasă din Uniunea Europeană, exceptând poate Ungaria. Cu atât mai mult, mărturia ambasadorului neamț are oglindirea detaliilor. 

Recomandări

Ultimul infractor român „refugiat” în Italia, după o condamnare simbolică. Juristul Irinel Caius Iliescu și-a terorizat iubita până când femeia s-a aruncat de la etajul 15

Discuția de luni a fost moderată de Emil Hurezeanu, fost ambasador al României în Germania și, actualmente, ambasador în Austria. 

Despre motivele pentru care Putin a pornit la război 

„Vladimir Putin a răsturnat tabla de șah. El nu mai acceptă regulile după care jucam jocul, nu mai acceptă relațiile internaționale pe care le configuraserăm. De ce a decis Vladimir Putin să renunțe la calea dialogului, de ce a ales confruntarea, agresiunea? Pentru că Rusia este, de fapt, o țară slabă, o țară care devine tot mai slabă”.

„Într-adevăr, Rusia e o țară mare, are resurse, este o putere nucleară, dar în același timp e o țară care promovează un model politic și economic care nu are viitor. Conducerea folosește bogățiile țării pentru a se îmbogăți și mai mult, nu pentru a-și crea o economie a viitorului, una productivă și inovatoare”.

Concluzia la care, treptat, se ajunge la Moscova e că, pe termen mediu, Rusia nu va mai putea ține pasul la nivel internațional. Nici în raport cu Vestul, nici în raport cu alte țări și mai ales cu una de care se teme cel mai mult Rusia, și anume China.

Recomandări

Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin. Câți deputați și senatori ar pierde Bucureștiul

„E vorba de o cleptocrație. Rusia e o țară în care conducerea, în permanență, îi fură viitorul și bogățiile. Vladimir Putin consideră că dacă nu faci pe cineva dependent din punct de vedere economic de tine în prezent, s-ar putea să devină obraznic din punct de vedere politic pe viitor. Rezultatul este că 70% din industria și economia rusești se află în prezent în proprietatea statului. Dar există și un risc: pe plan internațional, pe termen mediu, această economie nu va putea fi nici competitivă, nici o forță politică”.

„În anii ‘70-80, toată lumea vorbea despre Washington și Moscova. Acum, toată lumea vorbește despre Washington și Beijing. Și ce fac dacă nu reușesc să ies singur din această capcană? Ceea ce am văzut că a făcut: a scos ciocanul și a dat cu el în masă”.

Despre obiectivele lui Putin, dincolo de Ucraina

„Trebuie să ne fie clar un lucru: lui Vladimir Putin nu-i pasă doar de Ucraina. Da, dorește să aibă o punte către Crimeea, dorește ca Ucraina să fie subjugată, dar vrea chiar mai mult de atât. Pentru că a observat că Rusia devine tot mai slabă, Putin a hotărât să impună niște cerințe Occidentului, niște cerințe care să slăbească tot mai mult poziția acestuia și să-i permită Rusiei să-și extindă zona de influență. A dorit ca NATO să-și retragă trupele din țările estice, a dorit ca NATO să nu se mai extindă, a dorit să nu intre în NATO nici Finlanda, nici Suedia, iar Statele Unite, în calitate de garant al securității în zonă, să-și retragă trupele din țările vecine.

Recomandări

Revoluția inteligenței artificiale începe să dea rateuri. The Economist: Nu va oferi profiturile uriașe estimate

Rusia nu a uitat niciunul dintre aceste obiective și se luptă în continuare pentru a le atinge. De aceea este bine să susținem Ucraina, nu doar din considerente umanitare sau principiale, ci pentru că este vorba despre apărarea libertăților, democrației și viitorului nostru.

„Pe lângă aceste trei obiective – mai mult pământ din Ucraina, guvernarea Ucrainei și slăbirea Vestului – s-a mai adăugat un al patrulea. Din perspectivă rusească, războiul nu s-a desfășurat deloc bine și un singur om a decis cum se va desfășura, așa că acest om trebuie să se lupte până la sfârșit pentru puterea sa, pentru a și-o menține. De aceea deznodământul din Ucraina este atât de important”.

Cele trei lucruri care-l definesc pe liderul de la Kremlin

„Vestul și Rusia am trăit diferit anii de după ‘80, iar acest lucru e fundamental. Pentru noi, cei din Vest, România, Germania, Estonia, anii de după 1989 au însemnat pentru prima oară ca popoarele acestor țări să fie pe propriile picioare, să-și creeze propriul drum”.

„Din perspectiva multor ruși și mai ales a președintelui lor în aceste trei decenii s-a întâmplat cu totul altceva: în 1992, nu s-a destrămat doar Uniunea Sovietică, ci și vechiul imperiu rus a dispărut. Ultimul imperiu colonial care a existat și care a continuat să se extindă ani la rând. Acest lucru a fost resimțit ca o traumă îngrozitoare”.

Putin resimte foarte puternic această traumă și a simțit-o și mai acut în perioada pandemiei, când a fost tot mai izolat și a scris multe lucrări istorice în care se plânge și deplânge această decădere a măreției rusești. 

„Al doilea lucru care îl preocupă este această situație geopolitică. Dacă există o țară a cărei putere scade tot mai mult, ce face aceasta? Se uită în jur și se întreabă dacă acest model al ordinii care există acum, în care state cu aceleași drepturi se așază la masă și negociază, este modelul cel mai potrivit. Sau mai degrabă ar fi mai bine să se întoarcă în secolul al XIX-lea, când marile puteri se așezau la masa negocierilor și stabileau și destinele celor mici, iar cei mici n-aveau niciun cuvânt de spus. Între acolo vrea să ne ducă Putin”.

„Al treilea lucru care îl caracterizează, care îl definește este apartenența sa la KGB. Va rămâne întotdeauna un KGB-ist, iar ofițerii KGB gândesc în termeni de conspirație. Când eram la Moscova, oficialii ruși îmi spuneau mereu că Putin gândește în acești termeni: că noi (Occidentul, n.red.) suntem cei care dorim să scădem puterea Rusiei”.

„Își controlează anturajul așa cum își controlează și poporul”

„Acest fost ofițer KGB, care are un talent politic ieșit din comun, și-a construit o poziție a conducătorului autocrat, l-aș numi chiar dictator. Iar acest conducător autoritar nu este controlat de nimeni”.

„El își controlează anturajul și mediul în care trăiește folosind aceleași trei mijloace pe care le folosește pentru a controla întreaga țară: 

• Marea minciună a propagandei: «Dacă sunt la conducere, știu mult mai bine decât voi, cetățenii, cum stau lucrurile». Nu asta se întâmplă de fapt. 
• Mita. Își cumpără în permanență aprobarea celorlalți. Nu rezolvă problemele, ci mai degrabă dă mită pentru a crea senzația de rezolvare și, de asemenea, le permite celor din jur să-i fure pe ceilalți. 
• Al treilea instrument este represiunea. 

Așa se trăiește în întreaga Rusie: nu doar cetățenii trăiesc cu frica în sân, ci întregul anturaj al lui Putin. Pentru că le este teamă să nu-și piardă poziția, bogățiile și să ajungă în vreun lagăr.

„Care e rezultatul când toată lumea trăiește în frică, în teroare? Nimeni nu-l mai consiliază cu încredere, ci toată lumea se gândește ce să spună astfel încât să-i placă lui Putin să audă. Iar asta a dus în mintea lui Putin la o percepție falsă a realității, pe care am experimentat-o cu toții de la debutul acestui război”.

Cât de sigur stă în șa? 

„Atitudinea populației este asta: capul plecat sabia nu-l taie. Acest lucru este însă valabil numai atâta vreme cât Putin respectă acordul nescris pe care l-a încheiat cu poporul. «Noi cei de aici de sus guvernăm, voi nu vă amestecați și atunci și noi vă lăsăm în pace». Dar în momentul în care bărbații sunt chemați la război, atunci rușii se vor ridica împotriva conducerii, pentru că se încalcă acordul. Și acest pas riscant pe care îl face arată, de fapt, cât de problematică e situația în care a ajuns. Asta nu înseamnă că ne-am putea gândi că în curând va putea exista o opoziție mare în toată Rusia împotriva lui Putin”. 

„Nu e exclus ca persoanele din jurul său, eventual armata, să considere că sacrificiile și pierderile provocate de război sunt disproporționate față de eventualele câștiguri. Dacă acest război mai continuă mult, dacă va escalada, atunci e foarte posibil ca cineva din interior să acționeze. Așa că ne-am putea gândi că războiul s-ar putea încheia, dar în continuare am avea de-a face cu o Rusie autocrată, condusă de manieră autoritară”.

Despre pericolul nuclear

„Vladimir Putin nu e nici nebun, nici irațional, dar el acționează după un cu totul alt discernământ. Știe foarte bine ce e specificat în Articolul 5 din Tratatul NATO, și anume disponibilitatea partenerilor de a se sprijini unul pe altul dacă unul dintre ei este atacat. Din acest motiv, pericolul unei confruntări directe între NATO și Rusia nu mi se pare atât de mare în acest moment. Și în special utilizarea de arme nucleare împotriva țărilor NATO. Pentru că el nefiind nebun și dorindu-și foarte mult puterea, știe că folosind arme nucleare s-ar autodistruge”.

„Mai există însă posibilitatea să folosească în Ucraina armele nucleare tactice. Și bineînțeles că-i place foarte mult să menționeze acest lucru, să facă insinuări în această direcție, pentru că vrea să ne prindă în această capcană a fricii”.

Urmărește-ne pe Google News