FOTO. Herăstrău, cel mai mare parc al Bucureștiului, arată mai rău ca niciodată. Trandafirii și zonele cu flori sunt istorie, clădirile pentru expoziții au fost vandalizate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Altădată, o adevărată oază de verdeață și flori multicolore. Acum, Parcul Herăstrău continuă să arate ca o zonă abandonată de autorități. Unde peluzele sunt arse, zonele de iarbă sunt doar cu pământ, băncile sunt rupte, iar clădirile Expoflora au fost distruse și vandalizate.
Cuprins:
După ce-am mers să vedem cum arată Parcul Circului, dar și Parcul Cișmigiu, de această dată ne-am oprit la șosea.
La doi pași de Arcul de Triumf, am intrat pe aleile largi ale Parcului Herăstrău. Sau Parcul „Regele Mihai I”, cum se numește acum bijuteria de 200 de hectare.
E mult spus că arată ca o bijuterie azi, din moment ce aleile sunt pline de praf și pământ, iar iarbă nu mai există aproape pe nicăieri.
Nici iarbă, nici flori
Altădată Herăstrăul era o adevărată oază de verdeață, acum aerul e clocotitor și asta pentru că verdele nu mai domină peisajul.
Peluzele cu gazon natural și cu iarbă proaspăt tăiată nu mai există de ani. În loc, este doar iarbă arsă, un fân ce așteaptă să fie tăiat, ca într-un câmp după o vară secetoasă care n-a văzut o picătură de apă de multă vreme.
Mulți dintre arborii de zeci de metri s-au uscat, lemnul e putrezit, o parte s-au rupt, alții stau să cadă.
Zona superbă a trandafirilor de altădată e istorie, iar peluzele pline de flori venite din serele proprii ale Municipalități nu mai există. Sistem de irigație, nici atât.
Expoflora, o paragină
Multe bănci sunt rupte, de pe ele s-au furat inclusiv elementele de decor din metal. Același lucru s-a întâmplat și cu lanțurile sau țărușii care împrejmuiau zonele de flori și iarbă pe toate aleile parcului.
Zona Expoflora, ce avea o o suprafaţă de 15 hectare de decoruri florale, acum e doar un deal pârjolit de razele puternice ale soarelui.
Aceeași soartă a avut-o și Grădina Japoneză, inaugurată în anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România. Uitată și abandonată.
Mai mult, clădirile ce găzduiau expoziții florare au ajuns în paragină. Geamurile au fost sparte, ușile rupte, tavanul distrus și s-a furat tot ce se putea fura din interior.
Liber la pescuit de guvizi și problema malurilor
Singurii care n-au niciun stres sunt pescarii, care aruncă la râmă sau mămăligă undițele în Herăstrău. Vor să prindă un caras sau un guvid, iar peștele chiar trage, unul dintre pasionați având un juvelnic plin.
Pe lângă toate aceste probleme, apa Herăstrăului macină încet, dar sigur, malurile. Sunt zone unde bordurile de protecție nu se mai văd, fiind rupte, desprinse și căzute în lac.
În alte părții, malul s-a desprins serios de bordurile de beton, iar în scurt timp acestea vor dispărea, dacă autoritățile nu vor interveni să facă ceva.
Despre subiect s-a pronunța inclusiv viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu, care anunța la început de iunie, conform news.ro, că „după 57 de ani vor fi reabilitate malurile Lacului Herăstrău”.
Și că „în urmă procedurii de licitaţie deschisă a fost desemnată câştigătoare firma SC Dimar SRL pentru o valoare a contractului de 45,68 de milioane lei fără TVA, termenul de derulare al contractului fiind de 12 luni”.
De alei distruse, zeci de cratere în asfalt și borduri lipsă nici nu mai vorbim. Un adevărat pericol pentru cei care vor să meargă cu bicicleta, dar chiar și pentru simpli trecători.
Fântânile au intrat în reabilitare
Zilele trecute, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunțat că au început lucrări de reabilitate la fântânile din Parcul Herăstrău.
Edilul a precizat că până la jumătatea lunii octombrie Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti va finaliza lucrările la toate cele 5 fântâni. „Lucrările au toate avizele necesare, inclusiv de la Ministerul Culturii”, a mai spus acesta.
Avizul Ministerului este necesar pentru executarea de lucrări asupra monumentelor istorice din București.
Istoria Parcului Herăstrău
Înainte de 1930, locul pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă, care a fost asanată în perioada 1930-1935. Proiectele au fost realizate de arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn.
Ultimul, un arhitect peisagist german care a lucrat în Anglia, Franța și Elveția, a venit în 1910 în România, unde i s-a oferit postul de șef al secției horticole a orașului București.
A fost cel care s-a ocupat și de Grădina Cișmigiu. Povestea celui mai mare parc din București a început în 1936, la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti.
Atunci s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului, iar Teatrul de Vară din mijlocul parcului a fost inaugurat în 1956.
Foto: Andrei Crăițoiu
Irinel 04.09.2023, 20:44
Sa vedem ce se va face.Daca ne luam dupa ce spune Nicusor poate ajungem si pe luna.
Paulica1968 04.09.2023, 20:47
Dezamăgitor
EmiM 04.09.2023, 21:52
Foarte urât
MoSi202 04.09.2023, 21:58
Trist! Poate in viitorul apropiat situația se va remedia!
sorinzainescu68 04.09.2023, 22:07
trist