„Generația pandemiei” dă anul ăsta Evaluarea Națională. În Iași, doar unu din cinci copii de la sat a luat peste 5 la simularea la matematică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Simulările examenelor de Evaluare Națională, organizate de Inspectoratul Școlar Județean Iași, au arătat cifre îngrijorătoare: în mediul rural, doar un elev din cinci a luat notă de trecere la matematică. Există voci care spun că simulările oricum au rezultate mai slabe decât examenele adevărate și că dacă se vrea luarea lor în serios, ar trebui ca notele să fie trecute în catalog și probele să nu mai fie tratate ca „un simplu exercițiu psihologic”.
Cuprins:
Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) pot să organizeze o sesiune suplimentară de simulare a examenelor naționale, în afara celei din martie, care va fi desfășurată la nivel național și va avea subiect unic, creat de comisiile Ministerului Educației. Nu toate inspectoratele au ales să organizeze aceste simulări. Se desfășoară în fiecare an aceste examene în Cluj, Bacău sau Brăila și inspectorii acestor județe spun că antrenamentele de acest tip se văd în rezultatele bune pe care le obțin elevii lor la examenele din vară.
În Iași, 68% dintre elevi, din totalul de peste 7.600, au obținut note egale sau mai mari decât 5 la limba română, în timp ce la matematică 42%, potrivit raportului cu rezultatele comparative făcut public de ISJ Iași.
Datele arată și diferențe considerabile între rural și urban: doar 52% dintre elevii care învață la sate au luat măcar 5 la proba de limbă și literatura română, în timp ce la matematică, procentul a fost de doar 23%. Practic, abia 1 din 5 elevi care au dat proba de matematică a luat notă de trecere.
„Contextul socio-economic precar, lipsa susținerii familiilor și, în consecință, lipsa de orizont se regăsesc printre cauzele care determină această stare de fapt, evidențiată mai ales acolo unde, în interiorul aceleiași clase de elevi, care au beneficiat de aceeași pregătire, au fost obținute și rezultate bune”, se menționează în concluziile raportului.
În urban, în schimb, la română au promovat 85% dintre cei care au dat proba și 63% la matematică. Mergând mai în profunzime, analiza ISJ Iași arată că 58% dintre elevii care au susținut examenul de simulare a Evaluării Naționale la matematică în mediul rural nu au atins nici măcar pragul notei 4.
Sunt aceste rezultate la simulări un motiv de îngrijorare? Am întrebat oficialii ISJ Iași și un expert în educație dacă aceste rezultate ar putea proiecta un dezastru în această vară.
Iașiul are mai mulți elevi de clasa a VIII-a în mediul rural decât în urban
Județul Iași este singurul din țară în care populația elevilor care susțin Evaluarea Națională este mai numeroasă la sate decât la orașe - 53%, potrivit datelor ISJ.
Oficialii spun că simulările sunt luate în serios de elevi și sunt totodată o probă a nervilor.
„Poate doar elevii de liceu să dea importanță mai puțină acestor examene naționale, fiindcă au altă viziune, se simt mai maturi și mai puțin constrânși de familie și de școală. Asta nu se întâmplă la clasa a VIII-a, mai ales că aici se evaluează competențe ale momentului, nu cele la final de ciclu de studiu, cum se întâmplă la bacalaureat. Cei de clasa a VIII-a învață prin aceste simulări cum să se concentreze, cum să-și dozeze atenția și timpul, ce este important și ce nu”, a declarat Antonina Bliorț, profesor de limba română și purtător de cuvânt al ISJ Iași.
Generația care s-a pregătit mai mult online
Cu alte cuvinte, aceste probe îi pun pe copii față în față cu primul examen în care trebuie să-și dozeze timpul, să răspundă la cerințe mai complexe, mai mult decât ce regăsesc la teze.
<strong>Cu atât mai mult cu cât elevii care au fost în clasa a V-a la momentul izbucnirii pandemiei vor susține anul acesta examenul de Evaluare Națională.</strong>
„Este o generație care a suferit mult în această perioadă. Acum ajung în clasa a VIII-a cei care, la începutul pandemiei, erau în clasa a V-a. Trebuie să luăm în calcul acest lucru și trebuie învățați pentru că, pe undeva, s-au pierdut niște lucruri în această perioadă în care învățarea s-a desfășurat online, hibrid sau în format adaptat”, a completat Antonina Bliorț.
„Această simulare nu este despre rezultate, cât este un exercițiu de învățare a unui context și de adaptare la acesta, cel puțin pentru clasa a VIII-a.”
La simularea din ianuarie la bacalaureat, pe Iași, rezultatele sunt mai bune decât la Evaluare, dar tot sub cele de la simularea din 2022. Procentul general de promovare a examenului este de 38%, în scădere cu 5% față de simularea din ianuarie anul trecut, pe discipline, elevii s-au descurcat mai bine, procentajele fiind de peste 50% în majoritatea cazurilor.
Specialist în educație din Iași: „Notele ar trebui trecute în catalog”
Profesorul universitar Constantin Cucoș, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, crede că rezultatele mai slabe pot veni și dintr-un dezinteres al elevilor față de învățare, dar și din dificultatea sporită a examinării, subiectele fiind realizate la nivelul județului.
Profesorul argumentează că discrepanța rural-urban se va menține pentru mult timp de acum încolo, „atât timp cât elevii de la sate nu beneficiază de același etos socio-cultural precum colegii lor de la oraș, iar părinții acestora nu susțin - moral, tactic, material - procesul educațional”.
Specialistul în pedagogie crede însă că miza examenului ar trebui să fie mai mare pentru elevi, iar notele ar trebui, într-o formă sau alta, să fie cuantificabile, cu impact asupra tinerilor și, eventual, trecute în catalog.
„Simularea nu trebuie să se reducă la un simplu exercițiu psihologic, de obișnuire a subiecților cu starea de examen. Ea ar putea deveni parte integrantă din întregul scenariu evaluativ. Consider că aici este o problemă legată de faptul că rezultatele nu se iau în calcul, or, o astfel de situație acționează - aș zice - ca un factor perturbator, în sensul că elevul nu va activa aceeași motivație, capacitate sau același interes precum în situația examenului real”, crede acesta.
„Mai concret, cred că ar fi bine ca feedbackul și întărirea - pozitivă sau negativă - să se facă nu numai prin aprecieri verbale, discuții, proiecții etc., ci și prin note sau acumulări de puncte care să fie translatate obligatoriu în catalog. Asta ar ține, cred, și de o mai serioasă abordare a simulării în viitor”, a mai spus profesorul Constantin Cucoș.
