George Enescu a trăit o poveste de dragoste răvăşitoare alături de prinţesa Maria Catacuzino. «Eu, când iubesc ceva, se gravează pentru toată viața, aici… în inimă!»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Întunericul dens le dădea fiori oaspeţilor. În vatră, focul ardea cu o flacără mocnită. Doar slaba sa lumină făcea ca oamenii să se poata deosebi cât de cât în încăperea uriaşă. Prinţesa Maruca era cunoscută pentru firea sa capricioasă. Distinşii săi musafiri îi permiteau să-şi satisfacă toate toanele, iar seratele în întuneric erau una dintre ele. Dar dacă lumina era slabă, sunetul compensa totul. Cânta Enescu…
Cuprins:
Maria Rosetti-Tescanu s-a născut la data de 18 iulie 1878, într-o veche familie boierească din Moldova. De mică se simţea atrasă de impresionanta bibliotecă a tatălui său şi era singura dintre cei trei copii care îşi petrecea timpul printre cărţi. Avea un temperament melancolic, după cum chiar ea a mărturisit mai târziu: “Meditaţia, muzica făcuse să încolţească în mine, de la patru, cinci ani, nostalgia imponderabilului…”.
Figura şi modelul patern i-au marcat copilăria şi adolescenţa. Atunci când tatăl ei s-a sinucis, în anul 1896, Maria şi-a pierdut echilibrul emoţional şi susţinerea morală ce veneau din partea lui. La 18 ani s-a căsătorit cu Mihai (Mişu) Cantacuzino, un important om politic al vremii, cu 13 ani mai mare decât ea (a fost ministru de justiţie în guvernele lui Petre Carp, Titu Maiorescu şi I.C. Brătianu şi membru al Partidului Conservator).
Prin căsătorie, Maria a primit numele de Cantacuzino şi titlul de prinţesă. Neînţelegerile conjugale i-au îndepărtat foarte repede pe cei doi. Deşi oficial au rămas împreună până la moartea lui Mihai Cantacuzino, trăiau separaţi şi chiar se evitau. Prinţesa Maruca, aşa cum era cunoscută, şi-a surprins soţul în dormitor cu propria soră, Nellie.
Inimile celor doi «s-au aprins» de la prima întâlnire
Maria l-a cunoscut pe renumitul compozitor George Enescu la Sinaia, unde era invitat să cânte. El venise de la Paris pentru a-şi petrece vara în ţară. Se spune că tânărul şi atrăgătorul George, cu fruntea lată şi părul lăsat în voie şi cu ochii săi scânteietori, ar fi aprins inima prinţesei Maruca încă de la prima întâlnire. Maria Cantacuzino nu se sfia să-l invite pe Enescu la seratele pe care le organiza în Palatul Cantacuzino din Calea Victoriei (astăzi, Muzeul Naţional George Enescu).
Erau cunoscute maniile prinţesei, printre care şi aceea de a ţine invitaţii în salon pe întuneric, numai cu plăpânda flacără ce se revărsa din vatra focului. Uneori, oaspeţii se împiedicau de scaune până reuşeau să-şi găsească locurile. Dar George Enescu le dezmierda apoi simţurile cu muzica sa. Regina Maria era întotdeauna prezentă la seratele din casa soţilor Cantacuzino, iar pe compozitor îl numea “copilul sufletului meu”.
La rândul lui, George s-a îndrăgostit definitiv şi iremediabil de distinsa prinţesă. “Eu, când iubesc ceva, se gravează aici… Vreau să spun pentru toată viaţa, aici… În inimă!”, declara el. Era nelipsit de la seratele Marucăi. Iar gesturile lui tandre, în tandem cu muzica pe care o compunea, glasul melodios şi talentul deosebit au stârnit pasiunea în inima ei.
L-a înşelat cu filosoful Nae Ionescu, dar el a iertat-o
După o căsnicie zbuciumată, presărată cu escapade amoroase, Maria Cantacuzino a devenit văduvă şi a moştenit o avere considerabilă, în urma morţii fulgerătoare a soţului său. Firea sa nevrotică, influenţată de trauma legată de moartea tatălui, a fost accentuată de această nouă pierdere. De aceea, în perioada respectivă a apărut prima umbră în relaţia dintre ea şi Enescu. Maruca şi-a găsit refugiul şi alinarea în braţele marelui filosof Nae Ionescu, profesor al Universităţii din Bucureşti. După moartea lui Mihai, prinţesa a făcut o pasiune pentru el.
Nae Ionescu
La acea vreme s-a vorbit mult despre triunghiul amoros Maria Cantacuzino - George Enescu - Nae Ionescu. Acesta din urmă era cu 12 ani mai mic decât ea şi era cunoscut faptul că adora societatea aristocraţilor şi compania nobililor. Era din ce în ce mai prezent în saloanele şi în patul prinţesei, însă nu doar pentru a fi alături de ea, ci şi pentru a se apropia de lumea luxoasă a boierimii. Relaţia lor a fost presărată cu multe episoade dureroase. Maruca a încercat de mai multe ori să-şi ia viaţa, ultima dată atunci când Nae Ionescu a părăsit- o, după 7 ani de relaţie, pentru o duduie mai tânără…
În tot acest timp, răbdătorul George Enescu a aşteptat să-i treacă “îndrăgosteala” şi să revină în braţele sale. Pentru a o scoate din depresia în care se adâncise, a tratat-o, pe cheltuiala sa, într-un sanatoriu pentru boli psihice de pe lângă Viena. La întoarcerea din sanatoriu, Enescu şi iubita lui s-au căsătorit religios, iar martoră le-a fost Cella Delavrancea. Copiii Marucăi cu Mişu Cantacuzino nu au fost de acord cu căsătoria lor, considerându-l pe compozitor nedemn de a fi soţul unei prinţese.
A muncit până la epuizare pentru a-i oferi ei un trai în lux
Umbra s-a aşternut repede şi pe acest mariaj. Deoarece Marucăi îi plăcea să trăiască în lux şi era cheltuitoare peste măsură, certurile nu au întârziat să apară. Enescu muncea extrem de mult, compunea, repeta câteva ore zilnic, îşi împărţea timpul între concerte, audiţii şi recitaluri. Câştiga bine şi avea succes, îşi iubea soţia şi se străduia să-i satisfacă toanele, dar parcă rezultatele nu erau pe măsura poftelor princiarei sale neveste. Din cauza certurilor repetate, au ajuns să doarmă în camere separate.
Maria Cantacuzino
Chinuit de capriciile soţiei şi de escapadele ei, compozitorul şi-a înăbuşit durerea în operele sale. Pe 10 martie 1936, pe scena Operei Garnier din Paris, avea loc premiera “Oedip”. În această operă, Enescu a pus întreaga sa forţă creatoare şi pasiunea dezlănţuită ce se cerea consumată.
Îşi dorm somnul de veci împreună, într-un cimitir parizian
Chiar şi atunci când s-a îmbolnăvit, Maruca l-a obligat să cânte şi să dea lecţii pentru a câştiga bani. De dragul soţiei, George asculta. Iubirea lui era profundă şi completă, trăirile ei semănau însă mai curând cu o încercare zadarnică de a se vindeca după eşecul relaţiei cu Nae Ionescu.
George Enescu s-a stins din viaţă în noaptea de 3 spre 4 mai, într-un hotel din Paris. Nici nu a apucat să fie înmormântat că Maruca a şi chemat notarul pentru a se declara unica moştenitoare. Maria Cantacuzino- Enescu a mai trăit 13 ani. Deşi a trecut în eternitate în Elveţia, în anul 1968, a fost înmormântată lângă George Enescu, în cimitirul Père Lachaise din Paris. Pe piatra mormântului se poate citi: “George Enescu şi Maria Enescu, născută Rosetti Tescanu”.
Cimitirul Pere Lachaise
