Granița de nord, vulnerabilitatea Ucrainei. De ce un atac al armatei ruse ar putea veni prin Belarus
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rusia a desfășurat tancuri și artilerie, avioane de luptă și elicoptere, sisteme avansate de rachete și mii de soldați în Belarus, sporind o forță de luptă care învăluie deja Ucraina ca o potcoavă, din trei părți. Kremlinul susține că trupele au fost mobilizate pentru exerciții militare programate să înceapă luna viitoare, dar acumularea din Belarus ar putea prevesti un atac pe un alt front decât cel vehiculat până acum din estul țării - în nord, în apropiere de capitala Ucrainei, Kiev, relatează The New York Times.
De la graniță, sunt în jur de 225 de kilometri, pe o autostradă proaspăt asfaltată, până la Kiev. Numai câteva trupe sunt mobilizate acolo pentru a păzi punctul de frontieră. E vulnerabilitatea de care ar putea profita Rusia, scrie New York Times, citând analiști militari și generali ucraineni.
Cu rachetele antitanc Javelin furnizate de Statele Unite desfășurate în estul Ucrainei, unde se află concentrată și cea mai mare parte a armatei de opt ani, de când a izbucnit războiul cu separatiștii susținuți de Moscova, va fi dificil pentru Ucraina să adune forțele necesare ca să-și apere granița de nord, iar tancurile rusești nu ar avea o misiune grea să străpungă frontiera și să înainteze spre Kiev.
Amenințarea de la granița de nord
„Ca urmare a preluării controlului de către Rusia asupra Belarusului, 1.070 de kilometri din granița noastră cu Belarus au devenit o amenințare”, a declarat Oleksii Reznikov, ministrul apărării din Ucraina. „Aceasta nu este o amenințare din partea Belarusului - Ucraina are o atitudine foarte caldă față de poporul belarus - ci o amenințare din partea Rusiei care trece prin Belarus”.
Pe partea ucraineană a graniței, pregătirile pentru respingerea unei potențiale incursiuni militare sunt în mare parte inexistente.
Toamna trecută, Ucraina a desfășurat 8.500 de soldați la granița sa de nord - polițiști de frontieră, garda națională și armată, care a fost în principal direcționată să împiedice Belarus să trimită migranți din Orientul Mijlociu peste graniță, așa cum a făcut-o în Polonia și Lituania.
Acum mai există doar puțini polițiști de frontieră, înarmați cu puști automate, staționați la post, mult prea puțini în cazul în care o unitate de tancuri rusești ar face o incursiune bruscă spre capitală.
Un șofer de camion care transportă ceară pentru lumânări și care a trecut zilele aceste din Belarus în Ucraina a declarat pentru New York Times că a văzut coloane de vehicule militare, inclusiv vehicule blindate de transport de trupe, cu plăcuțe de înmatriculare care arată că au venit din regiunea Ryazan, la sud-est de Moscova.
Într-adevăr, noi trupe, arme și echipamente au ajuns zilnic în Belarus. Știrile din Belarus au arătat oficiali locali flancați de femei belaruse în portul tradițional, salutând comandanții militari ruși cu pâine și sare, o primire tradițională.
Rusia desfășoară unele dintre cele mai avansate și bine echipate forțe ale sale în nouă baze și aerodromuri diferite din Belarus, spune Ministerul rus al Apărării. Deja, unități de forțe speciale cu înaltă pregătire, împreună cu puternice sisteme antiaeriene S-400 și sute de avioane au început să sosească la bazele din întreaga țară, spun oficialii ucraineni și occidentali.
Scopul exercițiilor, denumite „Allied Resolve”, este „dezvoltarea diferitelor opțiuni pentru neutralizarea comună a amenințărilor și stabilizarea situației de la granițe”, a declarat ministrul adjunct al apărării din Rusia, Aleksandr V. Fomin, într-o întâlnire cu atașații militari străini de la Moscova.
De partea ucraineană a graniței, Aleksei Shevchuk, primul adjunct al comandantului postului de frontieră, spune că el și colegii săi ar fi gata să lupte dacă forțele ruse ar apărea la frontieră. Dar recunoaște că n-ar putea face mare lucru împotriva tancurilor rusești.
„Nu vedem nimic, nici echipament, nici oameni și nici forțe armate din Belarus lângă post”, a spus el. „În cazul unei invazii sau al unei alte situații speciale la granița de stat, vom acționa, dar pentru moment, totul e ok”.
Cea mai apropiată rută către Kiev este prin Belarus
Din punct de vedere istoric, Belarus a creat Ucrainei puține probleme. Deși liderul său autoritar, Aleksander Lukașenko, este mai apropiat de Moscova decât orice alt șef de stat post-sovietic, în trecut, el a evitat în mare măsură să se poziționeze în conflictul dintre Ucraina și Rusia. Acest lucru s-a schimbat după alegerile prezidențiale din august 2020, când serviciile de informații ruse au fost forțate să sprijine rămânerea sa la putere, după ce au izbucnit proteste de amploare față de realegerea sa, pe care opoziția și Vestul o denunță drept viciată.
De atunci, el a recunoscut anexarea Crimeei de către Rusia și a promis că va sprijini Moscova în orice acțiune militară care implică Ucraina. La fel ca omologul său rus, Vladimir Putin, el a acuzat, fără a furniza dovezi, Ucraina de escaladarea tensiunilor și că a amenințat cu războiul.
„Acum zece ani, nu ne-am fi putut imagina că va sosi un moment precum cel de astăzi, când va trebui să stabilim unități militare și o întreagă uniune în apărarea graniței noastre de sud”, a spus Lukașenko într-o vizită la bazele militare din Belarus. luna aceasta. Iar într-un discurs susținut vineri, Lukașenko a acuzat Occidentul că încearcă să „înece în sânge frăția ruso-ucraineană”.
Ministrul ucrainean al apărării a apreciat că Rusia ar putea folosi teritoriul Belarusului pentru a amenința nu numai Ucraina, ci „întreaga Europă”, deși și-a exprimat speranța că diplomația și detensionarea vor triumfa.
Unii lideri europeni sunt mai puțin optimiști. În timp ce analiștii militari spun că există puține șanse în acest moment ca Lukașenko sau Putin să riște un război deschis cu o țară NATO, liderii din Europa de Est, în special din Polonia și țările baltice, sunt din ce în ce mai tensionați.
„Ajungem la punctul în care consolidarea continuă a armatei ruse și belaruse în Europa trebuie abordată prin contramăsuri NATO adecvate”, a scris Edgars Rinkēvičs, ministrul de externe al Letonia, săptămâna aceasta.
Marți, Pentagonul a pus 8.500 de militari în „alertă sporită”, deoarece președintele Biden plănuiește să trimită mai multe mijloace pentru a întări unitățile NATO din Europa de Est.
Și Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a acuzat Rusia săptămâna aceasta că urmărește o consolidare militară în Belarus „sub camuflajul unui exercițiu”. „Aceste trupe sunt foarte capabile, pregătite pentru luptă și nu există nicio transparență cu privire la aceste desfășurări”, a spus el.
Iar voci importante din Ucraina au criticat guvernul, pe care îl acuză nu a făcut suficient pentru a întări apărarea țării la granița cu Belarus și în alte zone.
„Cel mai mare pericol este că forțele ucrainene sunt concentrate în principal în estul Ucrainei, dar cea mai apropiată rută către Kiev este prin Belarus”, a spus Arseniy Yatsenyuk, care era prim-ministru al Ucrainei când a izbucnit războiul în 2014. „Este urgent să fie trimise unități militare suplimentare pentru a proteja Kievul, pentru a face blocaje militare. Asta am făcut în 2014”.
