Cum a ajuns Guvernul să fie dat în judecată de elevi pentru că nu le asigură transportul gratuit. Haosul birocratic care a cauzat creșterea abandonului școlar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cu o săptămână înainte de începerea școlii, situația transportului pentru elevii navetiști rămâne complicată. În România, sunt peste 100.000 de elevi navetiști, potrivit cifrelor oferite de Societatea Academică din România. Cu toții ar putea beneficia, în sfârșit, de transport gratuit către școală, dacă instanța va da dreptate Asociației Elevilor din Constanța.
Cuprins:
- Scurt istoric al harababurii legislative pentru transportul elevilor
- Guvernul Ponta a considerat că se dau prea mulți bani pentru transportul elevilor
- Numărul elevilor care abandonează școala a crescut între 2013-2016
- Schimbarea adusă de tehnocrați: o intenție bună, dar ineficientă
- Guvernul Cioloș a încălcat legislația europeană
- Când elevii încearcă să repare erorile guvernanților
- AEC a încercat să modifice Legea Educației
- Cine e în spatele ordonanței care îngrădește dreptul elevilor la transport
Aceeași asociație a avut câștig de cauză în instanță și în privința obligării Ministerului Educației să asigure manuale gratuite elevilor de clasa a XI-a și a XII-a.
- Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a dat, luna trecută, în judecată Executivul pentru abrogarea unei hotărâri dată de guvernul tehnocrat prin care a introdus tarife maximale la transportul elevilor. Miza demersului: statul să deconteze integral cheltuielile de transport pentru școlarii care fac naveta.
- Intenția tehnocraților a fost să acopere într-o mai mare măsură cheltuielile pentru elevii navetiști, dar și să-i împiedice pe operatorii de transport să crească tarifele pentru abonamentele de transport ale celor mici.
- Numai că ei nu le-au acordat și compensații firmelor de transport, ca să nu iasă în pierderi, după cum prevede legislația europeană.
- Rezultatul: transportatorii nu le-au vândut abonamente elevilor cu tarifele introduse de guvernanți. Drept urmare, elevii își cumpără abonamente la preț întreg. Ulterior, când se duc la școală să-și deconteze jumătate din banii achitați, li se spune că prețurile sunt prea mari în comparație cu legea și nu le pot deconta decât parțial sau deloc.
- Lipsa de acces gratuit al elevilor la transportul către școală crește riscul de abandon școlar. În 2014, la un an după ce Guvernul Ponta n-a mai decontat integral abonamentele școlarilor, numărul celor care au abandonat studiile a crescut cu 4.000.
Scurt istoric al harababurii legislative pentru transportul elevilor
Totul a început cu Hotărârea de Guvern nr. 309/1996 privind reducerea tarifului cu 50% pentru transportul elevilor. HG prevedea că pentru abonamentele de transport între localități elevii trebuie să achite integral costul călătoriei, după care se prezintă la școli pentru decontarea a jumătate din sumă.
Apoi, în 2011, a intrat în vigoare noua Lege a educației care prevede că elevii beneficiază de:
- tarif redus cu 50% atunci când își cumpără abonamentele de la operatorii de transport (pentru orice elev, indiferent de scopul călătoriilor)
- decontarea integrală a cheltuielilor de transport, prin intermediul școlilor, din bugetul Ministerului Educației strict pentru deplasarea la unitățile de învățământ (în cazul elevilor care n-au profilul/specializarea dorită la liceul din localitatea de domiciliu sau n-au nici un liceu)
Guvernul Ponta a considerat că se dau prea mulți bani pentru transportul elevilor
Legea educației s-a respectat până în 2013, elevilor navetiști fiindu-le decontate abonamentele integral. Mai exact, până când Executivul Ponta a apreciat că facilitarea accesului liber la educație pentru elevi este o cheltuială prea mare, nu o investiție. Guvernanții se așteptau să scoată de la buget 70 de milioane de lei pentru decontarea abonamentelor, dar costul real a fost de 140 de milioane de lei.
Așa că au introdus un plafon pentru decontare de 26 de lei pentru abonamentele de până în 3 km, iar pentru ce se depășea, până în 50 de km, statul mai dădea 2 lei/km. Decontul ajungea până la 120 de lei pentru 50 de km, mai puțin de jumătate comparativ cu prețurile de pe piață pentru aceeași distanță.
Numărul elevilor care abandonează școala a crescut între 2013-2016
Această schimbare a dus la o creștere imediată a abandonului școlar. Peste 27.000 de elevi au abandonat școala în anul școlar 2014-2015, cu 4.000 mai mulți față de anul 2013-2014. În anul școlar 2015-2016 abandonul este în ușoară scădere - peste 26.700, dar tot la un nivel mai ridicat decât anul 2013-2014.
Schimbarea adusă de tehnocrați: o intenție bună, dar ineficientă
În 2016, după ce s-a instalat Guvernul Cioloș, a fost introdusă, prin OUG 69/2016, obligația transportatorilor de a respecta tarife maximale la emiterea abonamentelor pentru elevi. Tehnocrații au afirmat, la acea dată, că o astfel de măsură ar avea mai multe efecte pozitive, printre care și împiedicarea unor “comportamente oportuniste” din partea transportatorilor.
“Foștii guvernanți au plecat de la premisa că operatorii au posibilitatea de a mări prețurile doar pentru elevi, astfel încât să obțină mai mult profit, lucru ce nu putea fi realizat, având în vedere că tarifele se stabileau între operatori și consiliile județene, prin contractele de servicii publice”, a declarat pentru Libertatea Mihai Tănase, președintele Asociației Elevilor din Constanța.
Dacă elevii aveau posibilitatea de a beneficia gratuit sau de prețuri mai mici pentru transportul la unitățile de învățământ, s-ar fi redus și abandonul școlar - mai ales în rândul celor care trăiesc în risc de sărăcie, a mai argumentat Guvernul Cioloș.
Numai că măsura nu a avut nici măcar primul efect dorit, adică facilitarea elevilor la transportul județean. De ce?
Guvernul Cioloș a încălcat legislația europeană
Tariful maximal adoptat de tehnocrați, prin hotărâre de guvern, pentru abonamentul lunar de transport către școală este de 3,48 de lei/km dus-întors fără TVA.
Aceștia n-au stabilit însă și un mecanism de acordare de compensații pentru transportatori, după cum prevede legislația europeană (Regulamentul 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului), având în vedere că tariful maximal reprezintă o obligație de serviciu public, dacă operatorii ies în pierdere.
La rândul lor, firmele de transport explică de ce n-au dat abonamente cu acest tarif: “Guvernul ne dă 1,7 lei/km, dar cheltuielile de întreținere sunt de 7 lei/km. Evident că ieșim în pierdere“, a afirmat Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport.
Din acest motiv, elevii navetiști au fost nevoiți să-și cumpere abonamente tot la preț întreg. Asta a rezultat în aceleași două situații: elevilor le era decontat abonamentul doar parțial sau deloc.
Când elevii încearcă să repare erorile guvernanților
Vara trecută, Asociația Elevilor din Constanța a început demersurile de punere în aplicare a unei posibile soluții.
“Elevii ar trebui să își achiziționeze abonamentele de la transportatori deja reduse cu 50%. Apoi, aceștia și-ar deconta diferența de la unitățile de învățământ, aceasta încadrându-se în tarifele maximale” Mihai Tănase, președintele AEC
În primul rând, AEC a solicitat Consiliului Județean Constanța să acorde reducerile pentru elevi la transportul județean, așa cum prevedea legea, deoarece e autoritatea competentă pe tipul de transport județean. Asta înseamnă că doar el poate acorda compensațiile operatorilor care oferă abonamente reduse elevilor.
Autoritatea județeană s-a apărat prin trei direcții:
- art. 105, alin. 2, lit. e) din Legea educației care sugerează că banii ar trebui să vină de la bugetele locale
- Hotărârea Guvernului nr. 309/1996 (despre care am menționat mai sus)
- Ordinul Ministrului Învățământului nr. 4055/1996, care prevedea că elevii trebuie să primească decont, nu reducere, pentru facilitățile prevăzute de Legea educației naționale
Așa că, în perioada următoare, elevii au făcut demersuri pentru clarificarea legislației. Primul rezultat a fost abrogarea Ordinul Ministrului Învățământului nr. 4055/1996.
“Cât despre HG 309/1996, care conține normele de aplicare ale primei Legi a Învățământului după Revoluție, publicată în 1995, în ceea ce privește reducerile acordate elevilor la transport, a fost ulterior abrogată prin noua Lege a Educației Nr. 1/2011”, a mai explicat Mihai Tănase.
Reprezentantul elevilor adaugă că, odată cu apariția unei noi legi, Ministerul Educației nu a stabilit și norme noi pentru transportul rutier (și naval), ci doar pentru transportul feroviar și subteran (HG nr. 42/2017).
Așa că Asociația Elevilor din Constanța a înaintat către Ministerul Educației Naționale un draft de proiect de Hotărâre de Guvern care să stabilească normele noi de aplicare ale Legii 1/2011 și, astfel, să se clarifice responsabilitatea finanțării reducerilor elevilor, dar a fost blocat de direcția de finanțe a autorității, în ciuda avizelor pozitive și semnăturilor celorlalte direcții.
AEC a încercat să modifice Legea Educației
Pentru a lămuri contradicțiile din Legea educației - pasarea responsabilității decontării abonamentelor între Consiliile Județene și Consiliile Locale - AEC a depus în 2017 un proiect legislativ.
Ce se propunea:
- eliminarea tarifelor maximale din Legea Educației
- decontarea integrală a cheltuielilor de transport pentru toți elevii școlarizați într-o altă localitate decât cea de domiciliu
- partajarea responsabilității pentru acordarea facilităților elevilor la transport: jumătate la consiliul județean (prin reduceri), iar cealaltă jumătate ar fi urmat să meargă la autoritățile locale prin asigurarea fondurilor necesare decontării navetei elevilor către școli.
La un an după depunere, proiectul a rămas blocat la Comisia de Învățământ din Senat, care i-a dat aviz negativ.
Ca soluție la acest joc de ping-pong cu responsabilitatea finanțării reducerilor elevilor, la finalul anului 2018, printr-o inițiativă legislativă, s-au adus modificări la Legea serviciilor de transport public local 92/2007, în sensul de a alinia legislația românească cu cea europeană în ceea ce privește transportul desfășurat în regim de serviciu public.
Printre modificările aduse, la propunerea reprezentanților elevilor, a fost clarificat cum se finanțează transportul elevilor: cel local din bugetul Consiliului Local, iar cel județean din bugetul Consiliului Județean.
Stabilitatea legislativă s-a păstrat timp de trei luni, până la apariția, în iunie, a OUG nr. 51/2019,prin care s-a eliminat transportul județean de persoane din sfera serviciilor publice. Astfel, elevilor nu li se mai decontează abonamentele pentru transportul județean, “ceea ce va conduce la creșterea abandonului școlar în rândul copiilor din mediul rural, cei mai vulnerabili din punct de vedere social-economic”, după cum au afirmat reprezentanții elevilor și mai multe ONG-uri.
Cine e în spatele ordonanței care îngrădește dreptul elevilor la transport
“Ordonanța a fost un rezultat al presiunilor comune ale operatorilor de transport și consiliilor județene. Încă din 2001 exista obligația consiliilor județene de a încheia contracte de servicii publice cu transportatorii, în 2007 fiind impusă și de Regulamentul european”, a explicat Mihai Tănase, președintele AEC.
Reprezentantul elevilor mai spune că până la publicarea proiectului OUG 51, doar jumătate din consiliile județene din România aveau contracte, deși termenul pentru tranziția la legislația europeană este 3 decembrie 2019.
“S-a adoptat un comportament de tipul «Dacă legea nu s-a aplicat până acum, haide să o schimbăm». Astfel, transportul județean a fost exclus din sfera serviciilor publice. Operatorii de transport își doreau o piață liberă, motiv pentru care au susținut vehement ordonanța, iar consiliile județene nu voiau să acorde bani pentru reducerile categoriilor dezavantajate, inclusiv elevi. A fost o înțelegere tacită care a lăsat elevii în pericolul de a rămâne fără facilități de transport”, mai completează Tănase.
De altfel, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în privinţa OUG 51/2019 la scurtă vreme după tragedia de la Caracal.
Statul român nu i-a asigurat Alexandrei Măceșanu acces la un mijloc de transport ca să ajungă în oraș, la fel cum nu asigură nici gratuitatea transportului la școală pentru ceilalți peste 100.000 de elevi navetiști, mulți dintre ei trăind în mediul rural și/sau în risc de sărăcie. Pe 9 septembrie începe școala, dar nu toți copiii vor putea ajunge.
