„Continuă seria de atacuri de tip DDoS (Distributed Denial-of-Service) asupra unor site-uri web care aparțin unor instituții publice, partide și organizații private din România, atacuri motivate de acțiunile de sprijin ale României pentru Ucraina, în contextul invaziei acestui stat de către Federația Rusă”, a transmis DNSC, după remedierea situației.
Atacul a avut loc la ora 2.30, iar la ora 8:30 site-ul a fost repus în funcțiune, potrivit DNSC.
„Atacurile sunt auto-asumate de gruparea pro-rusă Killnet și au vizat site-urile web gov.ro – mapn.ro – politiadefrontiera.ro – cfrcalatori.ro – otpbank.ro – psd.ro – dnsc.ro, având ca obiectiv indisponibilizarea site-urilor web românești vizate prin supraîncărcarea acestora cu trafic masiv de internet, din surse multiple”, se mai precizează în comunicat.
Guvernul a anunțat vineri dimineață, 29 aprilie, că 5 site-uri, al Guvernului, al Ministerului Apărării Naționale, al Poliției de Frontieră, al CFR Călători și site-ul OTP Bank au fost afectate de un atac cibernetic de tip DDoS. „Nu au fost afectate date sensibile sau confidențiale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, pentru Libertatea.
Vineri seară, și site-ul PSD, al șaselea, a fost indisponibil aproximativ 15 minute. Numele președintelui Camerei Deputaților și al PSD, Marcel Ciolacu, a fost invocat de grupul Killnet care a revendicat atacul. Killnet a susținut că a luat decizia după declarațiile liderului PSD, potrivit căruia România este gata să trimită arme în Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. Dar Killnet i-a atribuit în mod eronat lui Marcel Ciolacu funcția de președinte al Senatului, deținută, de fapt, de Florin Cîțu.
Ce este un atac de tip DDOS
Un atac de tip DDoS presupune un aflux mare de trafic trimis de hackeri pentru a împiedica funcționarea unui site.
Comparativ cu primul trimestru al anului 2021, numărul de atacuri Distributed Denial of Service (DDoS) în primul trimestru al acestui an a crescut de 4,5 ori, un număr considerabil. O creştere bruscă a atacurilor a avut loc la sfârşitul lunii februarie, ca urmare a războiului din Ucraina, a informat Mediafax.
De asemenea, atacurile au arătat o durată fără precedent pentru sesiunile DDoS, în special cele care vizează resursele de stat şi băncile.
Atacurile de tip Distributed Denial of Service (DDoS) sunt concepute pentru a întrerupe resursele de reţea utilizate de companii şi organizaţii şi pentru a le împiedica să funcţioneze în condiţii bune. Ele devin şi mai periculoase dacă sistemele compromise sunt din sectoarele guvernamentale sau financiare, deoarece blocarea acestor servicii are efecte secundare care afectează populaţia largă.
Cel mai lung atac a fost detectat pe 29 martie, cu o durată atipic de lungă, de 177 de ore, au spus experţii Kaspersky.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro