Prima hartă climatică la scară de cartier pentru un oraș din România. Precizie de un kilometru pentru temperaturi și de doi metri pentru inundații

Program susținut cu fonduri europene

Concluzia este rezultatul unei evaluări științifice detaliate a riscurilor climatice, derulată în cadrul proiectului european CLIMAAX. 

Pe lângă pericolul caniculei extreme, se estimează că inundațiile pluviale, provocate de ploile torențiale de vară, vor deveni o problemă tot mai serioasă chiar în inima celui de-al doilea oraș ca mărime din România. 

Analiza a folosit date meteorologice și hidrologice disponibile la nivel naţional, cu rezoluție de până la un kilometru pentru temperaturi și de circa doi metri pentru hărțile de inundații.

Potrivit documentului, Cluj-Napoca se confruntă cu un risc de căldură care crește mai repede decât indicau modelele climatice regionale, un sistem de canalizare incapabil, în anumite situaţii, să facă față ploilor torențiale tot mai dese și tot mai intense și comune din jurul orașului care, contrar așteptărilor, pot fi la fel de expuse la căldură extremă ca zonele urbane dense. 

Proiectul este realizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, împreună cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Geografie și Austrian Institute of Technology. Rezultatele constituie baza științifică necesară pentru fundamentarea, realizarea sau actualizarea strategiilor locale. 

Astfel, faza a treia a proiectului se concentrează pe Managementul Riscurilor Climatice și propunerea unor măsuri concrete de adaptare la schimbările climatice care vor fi integrate în planificarea urbană și inclusiv ȋn viitorul Plan de Management al Apelor Pluviale din Cluj-Napoca, pe care municipalitatea este obligată prin lege să îl elaboreze până în 2027.

Insula de căldură urbană Cluj-Napoca

Cercetătorii au comparat datele istorice din baza de date naţională derivate din observaţii cu proiecțiile generate de modelele climatice folosite pentru a anticipa evoluţia viitoare a climei. Rezultatul pentru analiza ultimilor 20 de ani e îngrijorător: numărul valurilor de căldură crește, în realitate, mai rapid decât indică majoritatea modelelor. 

Cu alte cuvinte, sistemele actuale, de la infrastructura urbană până la serviciile de sănătate, riscă să fie deja depășite de un fenomen care se intensifică mai repede decât se anticipa.

„Harta la rezoluție fină a adus și o descoperire adițională, anume că nu doar orașul suferă. Deși, așa cum era de așteptat, zonele joase din Cluj-Napoca înregistrează cele mai frecvente și intense episoade de căldură, situaţie amplificată şi de efectul de «insulă de căldură urbană», generat de asfalt, clădiri dense și puțin spațiu verde, analiza arată că anumite zone rurale din jurul orașului pot fi la fel de expuse, uneori chiar mai expuse, decât unele cartiere urbane. 

Este vorba, în general, de areale/cartiere nou construite în comunele limitrofe municipiului. Cartierele situate pe dealuri sau la altitudini mai mari rămân, în schimb, relativ protejate”, afirmă Adina Eliza Croitoru, profesor universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, unde predă și desfășoară cercetări în domeniul fenomenelor meteo-climatice extreme, al schimbărilor climatice și al impactului acestora asupra mediului și societății. 

Raportul identifică, separat, „punctele fierbinți” în cadrul insulei de căldură urbană în Cluj-Napoca, pe baza imaginilor satelitare Landsat din perioada 2021-2023, care măsoară temperatura efectivă a suprafețelor din oraș (asfalt, acoperișuri, spații verzi) și arată exact unde se acumulează cel mai mult căldura. În final, va rezulta prima hartă climatică la scară de cartier pentru Zona Metropolitană Cluj-Napoca, având o analiză la rezoluție de 1 km, pentru oraș și 18 comune limitrofe.

Risc „moderat” de inundații

Spre deosebire de valurile de căldură, riscul de inundații a fost clasificat drept „moderat”, dar concluzia ascunde o distincție importantă între două tipuri foarte diferite de inundații. 

„Pe de-o parte, inundațiile fluviale (riverane) provocate de creșterea nivelului râurilor, în principal Someșul Mic, au fost parțial ținute sub control în interiorul orașului prin lucrările hidrotehnice existente. În schimb, în zonele periurbane și rurale din jurul Clujului, apele râurilor continuă să afecteze luncile inundabile, locuințele și terenurile agricole, iar riscul rămâne semnificativ acolo unde infrastructura de protecție este mai slabă. 

Pe de altă parte, inundațiile pluviale, cele cauzate direct de ploi abundente și de scurgerea rapidă a apei pe suprafețele impermeabile, fără nicio legătură cu revărsarea unui râu, sunt concentrate aproape exclusiv în zona urbană dens construită”, completează prof. Adina Eliza Croitoru.

Raportul explică acest tipar printr-o cifră care spune multe despre infrastructura orașului: aproximativ 85% din sistemul de canalizare din Cluj-Napoca este vechi și „unitar”, adică preia simultan atât apa uzată menajeră, cât și apa de ploaie prin aceleași conducte. 

Această combinație, plus blocarea temporară în timpul averselor intense de ploaie a gurilor de canal prin acoperirea lor cu materiale deplasate de volumul mare de apă, limitează drastic capacitatea de evacuare în timpul ploilor intense, motiv pentru care furtunile de vară, tot mai frecvente, transformă rapid străzile în canale improvizate. Pentru a estima și pagubele materiale, echipa de cercetare a folosit așa-numitele „curbe de vulnerabilitate”, care leagă adâncimea apei de procentul de daune suferite de clădiri, în funcție de tipul acestora: locuințe, spații comerciale, terenuri agricole. 

Rezultatul este o hartă a pierderilor economice potențiale, diferențiată pe categorii de folosință a terenului, care arată exact unde investițiile în protecție ar avea cel mai mare impact.

Lipsește avertizarea timpurie a populației

Metodologia aplicată în cadrul cercetării combină trei elemente pentru determinarea intensităţii riscului: gravitatea probabilă a impactului, urgența cu care trebuie acționat și capacitatea actuală de reziliență a regiunii pentru a stabili unde trebuie concentrate, în etapa următoare, resursele și măsurile de adaptare.

„Valurile de căldură au primit calificativul maxim tocmai pentru că întrunesc toate cele trei condiții agravante: gravitate în creștere, urgență ridicată și o capacitate de reziliență doar moderată. Cu alte cuvinte, în condiţiile actuale, orașul nu are încă suficiente instrumente necesare (spații verzi, sisteme de avertizare, infrastructură de răcire) pentru a face față fenomenului. Inundațiile, deși rămân un fenomen îngrijorător, beneficiază de o capacitate de răspuns, instituțională și tehnică, ceva mai solidă, acumulată prin gestionarea de decenii a riscului de revărsare a râurilor”, mai afirmă profesorul de la Facultatea de Geografie într-o analiză pentru portalul InfoClima.

Documentul semnalează însă și un decalaj mai puțin vizibil, dar la fel de important: comunicarea de avertizare timpurie, informarea publicului, coordonarea între instituții, rămân subdezvoltate în raport cu amploarea riscurilor identificate. 

Cu alte cuvinte, chiar dacă infrastructura fizică s-ar îmbunătăți, lipsește încă un sistem eficient prin care oamenii să afle din timp, în mod clar, când și cum trebuie să reacționeze la un val de căldură sau la o furtună. 

Dialogul cu instituțiile implicate, de la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa până la Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, a scos la iveală și un decalaj între cât de bine este înțeleasă tehnic problema, la nivel de experți, și cât de conștientizată este ea în rândul populației, mai ales în privința valurilor de căldură.

Etapa următoare, faza a treia a proiectului, aflată în curs de finalizare, transformă aceste priorități în acțiuni și integrarea rezultatelor în viitoarea Strategie de adaptare la Schimbările climatice pentru Zona Metropolitană Cluj și viitoarele Planuri Urbanistice Generale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro