O împărțire simplistă a țărilor europene în funcție de apartenența politică a șefilor de state sau de guverne ne arată că dreapta, conservatoare sau liberală, are o poziție dominantă, în vreme ce stânga se simte tot mai rău. În cazul în care va câștiga un nou mandat, Klaus Iohannis, membru al Partidului Popular European, va menține această tendință, mai ales că și PNL-ul aflat la guvernare are aceeași afiliere. O analiză mai nuanțată scoate în evidență ascensiunea extremiștilor sau populiștilor, care sunt gata să intre la guvernare în scurt timp sau se află chiar acum la putere, sub hainele curățele ale unor familii politice respectabile.
Cuprins:
Zece șefi de state sau de guverne fac parte din familia conservatoare a Partidului Popularilor Europeni (PPE) în acest moment, reprezentând mai bine de o treime din statele membre ale UE.
Angela Merkel, aflată la al patrulea mandat de cancelar, domină lista conservatoare, dar se află pe picior de plecare.
Uniunea Creștin Democrată va rămâne deocamdată cel mai puternic partid din Germania, dar pe viitor are nevoie de un lider politic carismatic și de o politică inteligentă pentru a preveni ascensiunea extremei-drepte, care se face deja simțită la nivel regional în mai multe landuri.
Dincolo de Klaus Iohannis și de Ludovic Orban, amândoi în PPE, printre liderii conservatori se mai numără cei din Austria, Grecia, Irlanda, Croația Bulgaria, Letonia și Cipru.
La Viena, tânărul cancelar Sebastian Kurz a câștigat alegerile anticipate din toamnă, după ruperea coaliției cu extremiștii și încearcă acum să aducă în noul guvern Verzii.
O mențiune specială primesc Viktor Orban și partidul său, Fidesz. Premierul maghiar se mai află încă în PPE, dar este suspendat, din cauza derapajelor democratice multiple.
Mulți comentatori nu se sfiesc să îl catalogheze pe Orban drept extremist și să critice PPE pentru că nu a luat o măsură privind excluderea totală a lui Orban.
O decizie pe această temă urmează, dar e neclar ce anume va stabili, iar în timpul acesta, Orban amenință că va părăsi el singur PPE.
Liberalii sunt și ei puternic reprezentați în Europa, în șapte state, acum în creștere mulțumită succesului obținut în alegerile prezidențiale și legislative de Emmanuel Macron și partidul său, La République En Marche (LREM).
Sigur, în Parlamentul European, LREM face parte din grupul european Renew Europe, care a luat locul Alianței Liberalilor și Democraților din Europa.
Dar asta nu pentru că nu ar fi liberali, ci pentru că Macron a dorit să evite cuvântul liberal, care nu are o conotație foate iubită în Franța.
Liberalii sunt în mod tradiționali puternici în BENELUX, iar premierul olandez Mark Rutte este unul dintre cele mai influente personaje politice europene, mai ales că a reușit să învingă cu succes în țara sa doi politicieni populiști eurosceptici.
Liberali avem însă și în Europa de est, pe premierul ceh Andrej Babis, asta deși partidul său, ANO, este văzut mai degrabă drept populist, oarecum asemănător cu Mișcarea 5 Stele din Italia.
Liberali se mai află la guvernare în Estonia și Slovenia.
Stânga a avut cel mai mult de suferit în ultimii ani, iar unele partide tradiționale sunt aproape pe cale de dispariție.
Este cazul socialiștilor francezi, care nu mai există, practic, în peisajul politic. Partidul Socialist a fost înlocuit însă de mai multe grupări de stânga, inclusiv radicali și/sau ecologiști, care și-au împărțit voturile.
Social-democrații nu se simt bine nici în Germania, deși se află în coaliția aflată la gvernare, și continuă să piardă voturi către stânga radicală și către Verzi.
O excepție este Spania, unde socialiștii au câștigat ultima rundă de alegeri, chiar dacă nu au o majoritate.
Ar putea forma o coaliție cu Podemos, un alt partid de stânga, care nu se află însă în familia socialistă europeană, iar în Parlamentul European preferă să stea alături de Syriza spre exemplu, în Grupul Confederal al Stângii Unite Europene.
Partidele de stânga se mai află însă la guvernare în bastionul din nordul UE, în țări precum Danemarca, Finlanda sau Suedia, dar și în alte colțuri ale Europei - Malta, Portugalia sau Slovacia.
Doi lideri de state europene importante, din Regatul Unit și Polonia, fac parte dintr-un partid conservator rebel, Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și din grupul similar din Parlamentul European.
Conservatorii britanici făceau parte inițial din PPE, dar fostul premier David Cameron a decis să iasă din această familie europeană, decepționând omologi precum Angela Merkel.
Euroscepticismul este trăsătura care unește cele două partide, cel conservator din UK și Lege și Justiție, din Polonia, dar similaritățile nu sunt multe.
Asta măcar ținând seama de derapajele democratice de care a fost acuzată Polonia în ultimii ani.
O mențiune specială merită și Italia, unde principalul partid aflat la guvernare, Mișcarea 5 Stele (M5S), este neafiliat la nivelul continentului, dar a făcut parte în Parlamentul UE din grupul Europa Libertății și Democrației Directe.
M5S a vrut să intre în grupul liberal, dar a fost refuzată.
De reținut că în sondaje, la ora actuală, conduce detașat Liga, partidul extremistului Matteo Salvini, o fostă grupare separatistă care s-a reinventat, mulțumită abilului politician, și a ajuns să primească voturi din întreaga țară.
Urmăriți pe Libertatea: