Harta sistemelor de încălzire centralizată din România. Unde se plătește cel mai mic preț pe gigacalorie și unde sunt cele mai mari pierderi din rețea

Constanța și Aradul, în topul pierderilor

Un raport al Energy Policy Group (EPG), un tink-tank independent specializat în politici energetice și climatice, analize de piață și strategie energetică, arată că, din cei 10,7 TWh de încălzire centralizată produsă în 2022, doar 6,7 TWh au fost vânduți consumatorilor. 

Pierderile de energie și consumul operațional au reprezentat, prin urmare, aproape 38% din energia produsă. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Constanța, Iași și Arad, orașe cu unele dintre cele mai mici ponderi ale gospodăriilor alimentate de rețeaua locală de termoficare. Pe de altă parte, sistemul a fost operat cel mai eficient în Râmnicu Vâlcea, care este și municipiul din România cu cea mai mare pondere a consumului industrial de energie termică din rețeaua centralizată.

Potrivit documentului, analizat de InfoClima, perioada îndelungată de subfinanțare, infrastructura învechită și modele de afaceri nesustenabile, bazate pe subvenții publice, au dus la o scădere constantă a gradului de conectare a consumatorilor la aceste rețele. 

Recomandări

Exit Poll alegeri prezidenţiale 2025, turul 1. Când apar primele rezultate de la vot

Prețurile reglementate au necesitat subvenții pentru a acoperi costurile operaționale, ceea ce a împovărat bugetele locale și a limitat fondurile pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii existente. În acest context, viabilitatea sistemelor de încălzire centralizată rămâne o provocare majoră, în special în fața politicilor de decarbonizare la care s-a angajat România.

Sisteme centralizate în doar 49 de municipii

„Sistemele existente au fost dezvoltate în perioada comunistă, însă, din cauza deteriorării constante și a investițiilor limitate, furnizarea serviciilor a devenit tot mai precară, ceea ce a dus la reducerea continuă a numărului SACET-urilor (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică – n.r.) în România. În anul 2022, doar 49 de municipii mai operau un sistem de termoficare, comparativ cu 315 în 1989. De asemenea, numărul consumatorilor alimentați prin SACET a scăzut cu 38.996 față de 2021, respectiv o reducere de 3,7%. Bineînțeles, o contribuție semnificativă la această situație a avut-o și închiderea mai multor fabrici care utilizau energia termică sub formă de abur tehnologic în procesele industriale”, afirmă Alexandru Ciocan, doctor în științe inginerești și membru al echipei EPG.

Recomandări

LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. A început votul în România. Prezență mare la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale

Din cauza întreruperilor frecvente, avariilor, furnizării agentului termic la parametri mult sub cei necesari și a costurilor ridicate, mulți consumatorii casnici au optat pentru încălzirea individuală, renunțând la sistemul centralizat și instalând centrale de apartament. S-a întâmplat în orașele și municipiile unde administrația locală a permis acest lucru. 

Reducerea numărului consumatorilor, implicit a necesarului de energie termică, a amplificat funcționarea deficitară a sistemelor, având în vedere că acestea inițial fuseseră dimensionate să asigure un necesar de energie pentru un număr mai mare de consumatori cât și pentru industrie. Mai mult, lipsa modernizării SACET-urilor și politicile de decarbonizare au dus la dificultăți în obținerea avizelor de mediu. 

„Întrucât operatorii de sisteme centralizate de încălzire nu au putut să își finanțeze propriile investiții, ei au ajuns să se bazeze pe investiții din fonduri europene și pe diferite tipuri de sprijin guvernamental. Deși cea mai mare parte a modernizării infrastructurii a fost finanțată prin subvenții guvernamentale și ale UE, investițiile realizate până în prezent sunt adesea lipsite de obiective de reducere a utilizării combustibililor fosili și de integrare a tehnologiilor regenerabile, a pompelor de căldură și a căldurii reziduale. Între timp, mai multe orașe europene au lansat deja inițiative pentru stocarea energiei termice, captarea și utilizarea energiei din apele reziduale, utilizarea pompelor de căldură și integrarea energiei regenerabile și a căldurii reziduale”, se menționează în raportul EPG.

Recomandări

Țările din lume unde un singur român s-a înscris să voteze la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025

Râmnicu Vâlcea, cel mai performant municipiu

Autorii documentului au analizat stadiul actual al sistemului de încălzire centralizată în 11 municipii din România. Cele mai mari pierderi pe rețea se înregistrau, în 2022, în Constanța (62,5%), Iași (46,8%), Arad (44%), Timișoara (41,8%) și București (39%). De cealaltă parte, sisteme de încălzire centralizată mai performante funcționează la Râmnicu Vâlcea (17,2% pierderi în 2022), Ploiești (26%), Craiova (26,5%) și Oradea (29,2%). Celelalte două municipii analizate sunt Cluj-Napoca (30% pierderi) și Pitești (30,7%). 

Dintre cele 11 municipii, la Constanța este și cel mai mare preț al energiei termice, de 1.033 de lei/MWh. Urmează Bucureștiul, cu 928,8 lei/MWh și Cluj-Napoca, cu 689,6 lei/MWh, tarife fără TVA. Cele mai mici facturi le plătesc consumatorii din Iași (285,4 lei/MWh) și cei din Oradea și Sânmartin (343,9 lei/ MWh). 

Concluzia studiului este că strategiile locale prevăd, în toate cazurile, întreținerea și renovarea rețelelor existente, împreună cu investiții pentru înlocuirea centralelor termice. Cele mai mari sisteme centralizate sunt în București (1.212 km lungime a rețelei, 540.000 de clienți casnici, 345 de instituții publice și 2.700 de persoane juridice) și Cluj-Napoca (400 km lungime a rețelei, 132.000 de locuințe, 162 de instituții publice și 1.200 de persoane juridice).

„Investițiile se concentrează în special pe reducerea pierderilor de energie termică, ce rămân o problemă semnificativă. Orașe precum Constanța, Iași și Arad se confruntă cu ineficiențe substanțiale în rețelele lor. Multe dintre acestea investesc în eforturi de modernizare, cum ar fi înlocuirea conductelor învechite, modernizarea cazanelor și creșterea capacității de cogenerare. În special, există o trecere de la cărbune la gazele naturale, care se preconizează că vor juca un rol central în satisfacerea cererii de încălzire pe termen scurt și mediu, cu o trecere ulterioară la hidrogen”, susțin autorii studiului.

Potrivit documentului, municipiile Oradea și Cluj-Napoca au făcut un pas mai departe, propunând integrarea unor Sisteme de Energie Regenerabilă (SER) la scară mai mare, inclusiv sisteme geotermale, de cogenerare pe biomasă și fotovoltaice, care sunt menționate mai mult ca o necesitate pentru alinierea la obiectivele UE și mai puțin ca tehnologii care pot aduce beneficii semnificative. 

Craiova și Aradul, soluții tradiționale

Orașe precum Craiova și Arad se concentrează, în continuare, pe soluții tradiționale, bazate pe gaz, și au propus o integrare mai limitată a SER. De exemplu, strategia Craiovei se axează în mare parte pe modernizarea centralelor existente și pe îmbunătățirea cogenerării pe bază de gaze naturale, cu unele mențiuni minore privind pompele de căldură pentru răcire. 

Strategia Aradului, deși menționează diverse tehnologii precum gazeificarea biomasei și hidrogenul, nu conține un calendar clar de implementare sau detalii privind modul în care aceste tehnologii vor fi integrate în rețeaua existentă. Între timp, mai multe orașe europene au lansat deja inițiative pentru stocarea energiei termice, captarea și utilizarea energiei din apele reziduale, utilizarea pompelor de căldură și integrarea energiei regenerabile și a căldurii reziduale.

„Sistemele de încălzire centralizată dețin un rol esențial în procesul de decarbonizare, având beneficii economice și de mediu semnificative, precum economii de energie, reducerea costurilor de încălzire și diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG). Aceste rețele eficientizează consumul energetic în zonele urbane dense, iar prin cogenerarea de energie electrică și termică, contribuie nu doar la scăderea cheltuielilor de operare, dar și la reducerea nivelului de GHG”, completează Alexandru Ciocan.

Două treimi din gospodării au sisteme individuale de încălzire

Analiza privind condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, publicată de Institutul Naţional de Statistică, arată că, în 2023, mai mult de una din cinci gospodării era conectată la un sistem de încălzire centralizat şi mai mult de una din zece gospodării la o reţea de termoficare. Două treimi din totalul gospodăriilor aveau un sistem individual de încălzire. 

„Pe medii de rezidenţă, proporţiile sunt diferite, în mediul rural, sistemul individual de încălzire este de 1,8 ori mai des întâlnit decât în mediul urban. În marile aglomerări urbane însă, locuinţele conectate la sistemele de încălzire centralizată şi la reţeaua de termoficare se regăsesc mai frecvent (31,6% şi, respectiv, 20,1%), comparativ cu mediul rural (12,1% şi, respectiv, 1,2%). Frecvenţa mai ridicată a acestora în oraşe se justifică prin randamentului ridicat pe care îl au în eficienţa energetică, iar datorită infrastructurii existente, impactul este mai redus asupra mediului, comparativ cu alternativele individuale de încălzire”, se menţionează în studiul INS.

Cele mai mari ponderi ale reţelei de termoficare se regăsesc în regiunea Bucureşti-Ilfov (acoperind mai mult de jumătate din sistemele de încălzire utilizate în această regiune), urmată la mare distanţă de regiunile Sud-Est şi Sud-Vest Oltenia (9,8% şi, respectiv, 9,6%). Regiunile de dezvoltare cu cele mai mari ponderi ale gospodăriilor cu sistem de încălzire centralizat sunt Nord-Vest (36,6%), Centru (30,7%) şi Vest (27,9%). Gospodăriile cu sistem individual de încălzire au pondere însemnată în peste 70% din gospodăriile din regiunile Nord-Est (83,9%), Sud-Muntenia (78,4%) şi Sud-Vest Oltenia (72,5%). 

Din totalul gospodăriilor, 86,3% au avut capacitatea de a menţine locuinţele calde în timpul iernii, iar 63,6% dintre gospodării au avut posibilitatea să le menţină răcoroase în timpul verii, ceea ce reflectă şi gradul de izolaţie termică a acestor clădiri. Ponderile gospodăriilor din mediul urban care au avut capacitatea de a menţine o temperatură adecvată pe perioada iernii au depăşit cu 7,2 puncte procentuale pe cea a gospodăriilor din mediul rural (89,5% faţă de 82,3% în rural), la fel şi în ceea ce priveşte capacitatea de a menţine răcoroase locuinţele pe timpul verii, ponderea gospodăriilor din mediul urban a fost cu 5,6 puncte procentuale mai mare decât a celor din mediul rural (66,1% faţă de 60,5% în rural).

Fotografii: EPG / Agerpres

Vezi LIVE TEXT – Alegeri prezidențiale 2025 – turul 1. Urmărește cele mai noi informații despre prezența la vot și desfășurarea scrutinului!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro