Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, despre planul unirii: „În scenariul unei invazii rusești, Republica Moldova ar trebui să se predea, orice tentativă de rezistență ar fi inutilă” 

Există însă și rațiuni de securitate obiective pentru care Maia Sandu speră la un astfel de obiectiv geopolitic, și anume, lipsa totală de apărare a Chișinăului în fața agresiunii rusești. 

„Să ne amintim că, în februarie 2022, armata rusă a anunțat public că vrea să ajungă în câteva zile la Odesa și de acolo foarte repede să facă conexiunea cu Transnistria. Distanța Odesa-Tiraspol se parcurge în două ore și 30 de minute.  

Dacă armata ucraineană nu ar fi rezistat, nu știu ce ar fi putut să facă Republica Moldova, care aproape că nu are armată, are prevăzută o neutralitate pe model rusesc în Constituție, iar principalul lider al opoziției se plimba în afara Chișinăului și anunța că ai noștri (adică rușii) sunt aproape”, explică, într-un interviu pentru Libertatea, Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic. 

„Republica Moldova ar putea fi ușor transformată într-un Belarus”

Libertatea: Recent, mai mulți oficiali moldoveni, între care și Maia Sandu, au făcut declarații publice în favoarea unirii cu România. De ce credeți că politicienii moldoveni doresc să readucă tema unirii pe agenda publică?
Ileana Racheru: Cred că o primă explicație este conexată de chestiunea identitară în Republica Moldova. De exemplu, Maia Sandu a menționat, în interviul pentru The Rest is Politics, sacrificiile și lupta pentru limba română și identitatea românească după 1991 și, mai ales, în perioada sovietică. 31 august – Ziua Limbii Române – are o cu totul altă semnificație în Republica Moldova decât în România: nu este doar sărbătoare națională, este și zi liberă, se organizează multe activități pentru comemorare sau celebrare. 

În perioada sovietică, limba română a avut un statut absolut inferior (dacă nu greșesc cifra, la sfârșitul anilor 80, în Chișinău mai rămăseseră doar 3 școli cu predare în  limba română schimonosită de sovietici cu falsul „limba moldovenească”), celor care vorbeau în limba română în locuri publice li se spunea în rusă – Говорите по-человечески! „Vorbiți omenește!” (adică nu un fel de limbă a animalelor). 

KGB-ul a omorât, torturat pe oricine avea curajul să vorbească public despre limba și identitatea românească. Disputa identitară moldoveni vs români („limba moldovenească” vs limba română) a continuat și după 1991, fiind alimentată atât de Rusia, prin  politicieni proruși și falși unioniști, cât și de cei care cred în mod sincer în dezideratul unirii.

A doua explicație ține de situația de securitate extrem de precară a Republicii Moldova. Să ne amintim că în februarie 2022, armata rusă a anunțat public că vrea să ajungă în câteva zile la Odesa și de acolo foarte repede să facă conexiunea cu Transnistria  (distanța Odesa-Tiraspol se face în aproximativ două ore și 30 min.)… de fapt, să ocupe întreaga Republică Moldova. 

Dacă armata ucraineană nu ar fi rezistat, nu știu ce ar fi putut să facă Republica Moldova, care aproape că nu are armată, are prevăzută o neutralitate pe model rusesc în Constituție, iar principalul lider al opoziției se plimba în afara Chișinăului și anunța că „ai noștri (adică rușii) sunt aproape”. Constituția Republicii Moldova spune că în situația unei invazii militare, comandantul suprem al armatei – președintele – ar trebui să organizeze apărarea. 

– Iar ei nu au ce să organizeze.
– Foștii președinți ai Republicii Moldova spuneau public că ar trebui desființată armata, că republica este apărată de neutralitate… Da, pare ceva ironic, dar aceasta e realitatea. 

În scenariul unei invazii rusești, Republica Moldova ar trebui să se predea, orice tentativă de rezistență ar fi inutilă. De altfel, pe rețelele de socializare au existat niște simulări care spuneau că ar rezista doar câteva ore…

De-abia de curând au apărut intenții de a aloca 1% din PIB pentru apărare, Republica Moldova a primit un radar… Dronele rusești (cu sau fără explozibil) ajung frecvent în grădini și pe câmpuri.

Începând de anul trecut, situația de securitate la nivel internațional a început să se deterioreze – Ucraina este presată la maximum să încheie o pace ce ar presupune cedări teritoriale către Federația Rusă. 

În același timp, Rusia duce un război energetic împotriva populației civile a Ucrainei pe care vrea (și uneori reușește) să o extermine cu frigul. Altfel spus, o încheiere a războiului în favoarea Rusiei și o eventuală pierderea a suveranității de către Ucraina ar fi catastrofale pentru Republica Moldova, care ar putea fi ușor transformată într-un Belarus. 

O altă explicație ține de faptul că un eventual eșec al integrării europene a Republicii Moldova ar fi o situație îngrozitoare. Aderarea la UE ar fi o plasă de siguranță pentru securitate, deși, evident, nu este o protecție de tip NATO. 

La momentul actual, deschiderea oficială a negocierilor s-a amânat din cauza opoziției Ungariei față de extindere, prin includerea Ucrainei. Este probabil ca Ungaria să își mențină poziția și după alegerile din aprilie 2026. Nu îmi pot imagina ce ar putea să facă Republica Moldova în absența proiectului european…Alternativa prorusă nu mai este viabilă din punct de vedere economic, pur și simplu nu mai au cum să exporte mai nimic în Rusia, pentru că produsele moldovenești nu mai pot să folosească teritoriul ucrainean pentru tranzit. 

Apoi, Rusia nu a fost niciodată un partener comercial de dorit – exporturile moldovenești au fost sistate din cauza unor motive false legate de calitate. Moscova nu și-a onorat nici măcar angajamentele legate de livrările de gaz, provocând crize energetice în Republica Moldova sau determinând situații în care autoritățile de la Chișinău au cumpărat gaz și electricitate la prețuri foarte mari. A lăsat chiar și Transnistria în frig și întuneric în 2025, încercând să influențeze alegerile parlamentare.

– Cât de periculoasă este această dorință politică de unire, în contextul războiului de agresiune rusesc asupra Ucrainei?
– Unionismul Maiei Sandu nu e revizionist cum au fost „unirile” lui Putin cu teritoriile ocupate ale Ucrainei. Chiar a menționat de fiecare dată prevederile din Constituția Republicii Moldova cu privire la amendarea articolelor referitoare la suveranitate.

Rusia a acuzat frecvent diverși oficiali, politicieni din Republica Moldova și România că vor să lichideze statul moldovean. Reacțiile de la Moscova nu sunt nimic nou.

Ce înseamnă tendințe unioniste în Moldova

– Există „unionism” bun și „unionism” rău?
– Proiectul unionist este prezentat sub mai multe forme în Republica Moldova. 

a)       Elite intelectuale și politice (care sunt și proeuropene) care îl susțin din rațiuni identitare, economice și de securitate.

b)       Elite politice proruse (de exemplu, fostul președinte prorus Igor Dodon) pentru a crea un mit al „cetății moldovenești” asediate de România, pentru a se erija în apărător al suveranității Republicii Moldova (dar fără a menționa armata de ocupație a Federației Ruse din Transnistria sau susținerea Moscovei pentru regimul separatist de la Tiraspol), pentru a alimenta „moldovenismul” și a se prezenta drept apărători ai minorităților și ai limbii ruse. 

De exemplu, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Dodon și-a relansat discursul moldovenist și a pus în locuri publice bannere cu mesajul „Republica Moldova nu e România!”, „Patria noastră e Republica Moldova!”.

c)       Elite politice fals unioniste care fac jocul Rusiei și animă false confruntări cu prorușii, promovează un discurs naționalist românesc, care ar limita drepturile minorităților din Republica Moldova. În această categorie se încadrează Vasile Coștiuc (liderul Partidului Democrația Acasă), partenerul AUR din RM, care  a anunțat că vrea să introducă o inițiativă legislativă pentru organizarea unui referendum pe tema unirii (știind că acesta nu va fi validat de populație). Între timp se pare că s-a răzgândit… Coștiuc este și un promotor al discursului naționalist românesc. 

d)       Elite politice iredentiste care promovează un discurs unionist ce vizează o Moldova Mare care să includă atât Republica Moldova, cât și Moldova – regiunea din România și teritorii ale Ucrainei. I-aș aminti aici pe Igor Dodon (care a primit cadou de la Putin o hartă medievală a Moldovei Mari) și pe Victoria Furtună (fostă candidată la prezidențialele din 2024 – proiect rusesc susținut și de mafiotul Ilan Șor).

– Poate intra Republica Moldova în UE prin unire?
– Nu m-am gândit la acest scenariu… Dar nu ar mai fi vorba de nicio Republică Moldova, ar fi doar România, care e deja membru de aproape 20 de ani. Nu aș compara însă o astfel de situație cu reunificarea Germaniei. Republica Moldova nu ar veni dintr-un regim comunist.

Republica Moldova este mult mai mică, partea controlată de Chișinău are, conform recensământului din 2024, 2,4 milioane de locuitori. 

Pentru 2026, estimările sunt ca salariul mediu din Republica Moldova să fie de aproximativ 800 de euro și în România de aproximativ 1.100 de euro. O parte a legislației Republicii Moldova este deja aproximată, pentru că este în acordul de asociere din 2014. Aproximativ 70% din exporturile Republicii Moldova ajung în UE (și din acestea, 30% se îndreaptă spre România). Scenariul unirii nu a fost însă discutat cu lideri din UE. 

– De ce România și Republica Moldova au ratat acest deziderat al unirii la începutul anilor ’90, când contextul geopolitic era unul mai favorabil acestei acțiuni?
– O explicație bazată strict pe surse publice (presa vremii, memorii, dezbateri parlamentare) ține de faptul că președinții Ion Iliescu și Mircea Snegur nu aveau educația, experiența, mentalitatea, curajul pentru un astfel de proiect. 

În presa vremii din ambele state au apărut informații potrivit cărora Moscova ar fi amenințat că, într-un astfel de scenariu, trupele ruse ar fi încercat să ajungă până la București (nu pot să apreciez dacă ar fi reușit). Dar au declanșat războiul din 1992 și au creat regiunea separatistă transnistreană. În mod sigur, lui Snegur și Iliescu le era frică de Rusia. Adrian Năstase, fost ministru de externe în anii 90, a menționat într-un volum de memorii că unirea este un proiect care va fi cumva lăsat în sarcina unor generații viitoare.  În mod sigur însă, în anii 90 nu era în Republica Moldova un sprijin popular masiv pentru un astfel de scenariu. El a crescut în ultimii 10 ani, după ce au dispărut partidele fals unioniste, conștiința publică cu privire la identitatea românească s-a schimbat și o parte a elitelor a devenit cât se poate de pragmatică în privința situației de securitate a Republicii Moldova.

Zvonurile spun că Snegur i-ar fi propus lui Iliescu să realizeze unirea (nu știu prin ce mecanism), dar acesta ar fi refuzat și l-ar fi îndemnat să semneze pentru aderarea Republicii Moldova la CSI.

Ce statut va avea Transnistria

– Ce se mai întâmplă cu Transnistria? Poate această regiune separatistă să revină la statul-mamă sau va rămâne o perpetuă problemă nerezolvabilă?
– Situația e foarte complicată. Există riscul major ca această regiune să devină un obstacol major în calea aderării la UE. Reintegrarea ar fi un proces de lungă durată, pentru care Republica Moldova nu are bani, suficiente resurse umane… Elitele separatiste refuză discuțiile cu privire la cooperarea în domenii care nu sunt tehnice. O mare parte a populației are în continuare mentalitate prorusă (și ar fi foarte greu de integrat din punct de vedere electoral), presa de la Chișinău nu are acces în regiune, candidații la alegeri nu își pot face campanie acolo.

Regiunea e în colaps economic, determinat de faptul că gazul gratuit pe care îl iau încă din Rusia nu mai e suficient pentru industria din regiune, Chișinăul nu mai importă electricitate de la Cuciurgan (centrală pe gaz controlată de separatiști, care asigura o bună parte din bugetul separatist). Chișinăul nu are bani pentru a acoperi o eventuală preluare a pensionarilor din regiune, dintre care unii nu au contribuit la bugetul Republicii Moldova. 

Circulă multe zvonuri că autoritățile de la Chișinău și Kiev nu reușesc să elimine rețelele ilegale conexate de regiunea separatistă – controlată de oligarhul ex-KGB Viktor Gusan prin compania Sherif.

Și, cel mai important, nu cred că Republica Moldova singură ar putea să negocieze retragerea grupului operativ al trupelor ruse staționat ilegal în regiune. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.