Evaluarea Națională la matematică, subiecte grele la geometrie. Foarte puțini elevi vor lua nota 10. Situație inedită observată de o profesoară: „Așa ceva nu prea am văzut până acum”

Subiectele tip grilă, accesibile. Profesoară: „Nimic spectaculos. Au fost chiar ușoare”

Profesoara a declarat că în acest an subiectele au venit cu o mică surpriză. „Dacă este să remarc ceva inedit este faptul că în acest an s-au dat două probleme care implicau cercul, situație mai rar întâlnită în sesiunile anterioare. Nu-mi amintesc să fi văzut două probleme cu cercul în același examen”, spune Gabriela Dăneț, care mai punctează un aspect: elevii fug de astfel de probleme, cercul este pentru ei o sperietoare. „Prin urmare, deși problemele au fost relativ simple, aici s-ar putea împiedica cei mai mulți dintre copii“. 

Însă, dincolo de acest aspect, subiectele de la matematică primite de elevii de-a opta, care au dat astăzi a doua probă a Evaluării Naționale, au avut un grad de dificultate mediu, unele dintre cerințe de la algebră fiind chiar ușoare, consideră profesoara. „Exercițiile au vizat, în general, noțiuni de bază, elementare, formule și definiții cunoscute de copii. Dificultățile au apărut la câteva cerințe de geometrie și la problemele care au presupus argumentare și justificare. Însă, la modul general vorbind, subiecte nu ne-au oferit surprize majore”. 

Primele două subiecte, cele tip grilă, au fost construite în nota obișnuită a examenului, fără elemente care să-i surprindă pe elevi. „Nu a fost nimic spectaculos, nimic diferit față de ce s-a dat în anii trecuți. La grilă, de exemplu, s-au dat exerciții bazate pe definiții și calcule simple”.

Singurele posibile confuzii ar fi putut apărea la câteva cerințe punctuale, continuă Gabriela Dăneț. „De exemplu, la Subiectul II problema 5, unul dintre itemii de geometrie, elevii ar fi putut face o confuzie între arc și unghi, iar la Subiectul I exercițiul 3 a existat riscul ca unii candidați să confunde opusul unui număr cu inversul său”.

În rest, doar formule, nimic special, nimic spectaculos. Poate doar acea transformare dintr-o fracție zecimală într-una ordinară, unde copiii au trebuit să-și amintească definiția.  „Aici există riscul să piardă punctaj pentru că acest tip de exercițiu se învață în clasa a VI-a și, poate, unii nu l-au mai repetat”.  Algebra, prin urmare, nu ar fi trebuit să le ridice elevilor probleme. 

Cercul, sperietoarea elevilor. „Problema nu a fost grea însă, în general, elevii se tem foarte tare de cerc”

La subiectul al doilea, dedicat geometriei, primele cerințe au vizat proprietăți și teoreme fundamentale, de bază. Elevii au avut de rezolvat exerciții privind segmente, unghiuri formate de două paralele tăiate de o secantă, proprietăți ale centrului de greutate într-un triunghi și calcule legate de volum. „Operația cu segmente, de exemplu, de la primul exercițiu, a fost foarte simplă, la fel și teorema de paralelism de la al doilea exercițiu. La problema trei elevii trebuiau să cunoască proprietatea centrului de greutate din punct de vedere al ariei într-un triunghi. Nimic foarte complicat”.

Am întrebat-o pe profesoară ce exerciții de la subiectul al doilea le-au ridicat copiilor probleme, iar răspunsul a fost cercul. „Un element care, nu știu din ce motiv, îi sperie pe copii. În general, ei fug de problemele cu cerc. În cazul de față a fost vorba doar despre măsura unui unghi înscris în cerc, una dintre cele mai folosite proprietăți”, afirmă profesoara. Problema cu cerc de la subiectul al doilea nu a fost foarte dificilă însă, într-adevăr, elevii trebuiau să cunoască o teoremă. 

Dificil i s-a părut Gabrielei Dăneț și exercițiul care cerea copiilor să calculeze aria unui triunghi. „E posibil să se fi încurcat mulți aici. Nu știu cât de mult s-a insistat la clasă pe această proprietate. Profesorii o predau cu toții, însă nu prea se fac multe exerciții în sensul ăsta”. 

Cât despre geometria în spațiu, elevii trebuiau doar să cunoască formula de volum și să o aplice, a mai spus profesoara Gabriela Dăneț. Ca o primă concluzie, aceasta a precizat că primele două subiecte au avut un grad de dificultate mediu. „Ușor la algebră, puțin mai complicat la geometrie. Dar vorbim, totuși, despre subiecte accesibile”.

La subiectul al treilea, justificările au făcut diferența. „Contează enorm să știi să te exprimi bine în scris”

Potrivit profesoarei, subiectul al treilea s-a înscris și el în tiparul obișnuit al examenului, însă unele cerințe au pus accent pe capacitatea elevilor de a argumenta și de a explica raționamentele.

„Aici a contat foarte mult modul în care elevii și-au justificat rsăunsurile, formularea acestora a fost pentru mulți o provocare suplimentară. Pentru că aici nu este vorba doar de matematică. Elevul trebuie să știe să se exprime clar și coerent. Mulți înțeleg rezolvarea, dar nu reușesc să o justifice suficient de bine în scris”, explică profesoara.

În opinia sa, punctele se pot pierde nu neapărat din cauza calculelor greșite, ci din cauza explicațiilor incomplete sau insuficient argumentate. „Cerința acestor tipuri de exerciții este foarte clară, nu lasă loc de vreo interpretare. Aici nu vorbim despre capcane, ci doar despre cât de bine reușesc elevii să se exprime în scris”. 

Evaluare Națională 2026. Topul celor mai dificile subiecte la matematică

Dacă ar realiza un clasament al problemelor care le-au creat cele mai mari dificultăți elevilor, Gabriela Dăneț ar plasa pe primele locuri subpunctul B de la problema a patra, subpunctul B de la problema a cincea și, la fel, cerința B a exercițiului cu numărul 6, toate din subiectul al treilea. „B-urile, în general, au un grad de dificultate mai ridicat, ele fac diferența între notele foarte mari. Apoi, știm cu toții, ultimul subiect este, de asemenea, cel mai dificil. Anul acesta putem spune că geometria i-a pus în dificultate pe copii mai mult decât algebra. Acolo cred că se vor pierde cele mai multe puncte”, mai spune profesoara.

De exemplu, problema de geometrie în spațiu privind distanța de la un punct la un plan într-o prismă ar putea ridica dificultăți suplimentare, întrucât necesită alegerea unei strategii de rezolvare mai sofisticate și efectuarea unor calcule mai laborioase. În schimb, cele mai accesibile au fost exercițiile grilă din prima parte a testului.

Mai ușor decât anul trecut la algebră, mai greu la geometrie

Comparând examenul din acest an cu cel din 2025, profesoara observă diferențe între cele două componente majore ale disciplinei. „La algebră, subiectele din acest an au fost mai simple. Expresia de anul trecut a fost mai dificilă, iar funcția necesita cunoștințe mai aprofundate”, explică ea.

În schimb, la geometrie, examenul din acest an pare să fi fost mai dificil. „Anul acesta au fost și probleme cu cercul, și geometrie în spațiu. Din acest punct de vedere, geometria a fost puțin mai grea decât anul trecut”, consideră Gabriela Dăneț.

În ceea ce privește rezultatele, profesoara estimează că un elev care a învățat constant și și-a însușit materia ar fi trebuit să obțină fără dificultate o notă peste 7, iar în multe cazuri chiar peste 8. „Un copil care s-a pregătit serios trebuia să sară de nota 7. Noi ne așteptăm chiar la note peste 8”, spune aceasta. Totuși, anul acesta notele de 10 vor fi destul de puține la număr. „Vor exista note de 10, fără îndoială, dar nu cred că vor fi foarte multe. Iar asta din cauza geometriei. Putem spune că în acest an geometria îi va pune în dificultate, aici au fost subiecte mai dificile”, ne-a mai declarat profesoara Gabriela Dăneț.

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE