Ilie Bolojan își apără măsurile dure luate: deficit mai mic cu 37% și reducerea cheltuielilor de personal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-o scurtă analiză de bilanț publicată pe pagina sa de Facebook, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a apărat reformele fiscale implementate de cabinetul său, subliniind că țara a reușit să schimbe direcția economică. Deși a admis că măsurile au generat o contracție economică temporară, șeful Guvernului a lansat un avertisment cu privire la sustenabilitatea financiară în lipsa unor reforme structurale continue.
Cuprins:
- Măsurile de stabilizare din mandatul Guvernului interimar
- Bolojan recunoaște că măsurile luate au afectat nivelul de trai al populației
- Bolojan acuză PSD de blocarea unor reforme esențiale
- Continuă scăderea numărului de bugetari. 34.000 de posturi mai puține într-un an
- Principalele provocări fiscale pentru anii 2027-2028
- Cum ar trebui să fie viitorul premier?
- Bolojan, criticat că a cosmetizat reforma: „Doar o primitivă majorare de taxe”
Măsurile de stabilizare din mandatul Guvernului interimar
Ilie Bolojan a evidențiat o serie de indicatori macroeconomici-cheie pentru a arăta că politicile de corecție fiscală au funcționat:
- Reducerea deficitului. Deficitul bugetar în primele șapte luni ale anului 2026 a înregistrat o scădere, fiind cu 37% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Conform premierului, fiecare procent redus apropie țara de echilibrul în care „să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm.”
- Tăierea cheltuielilor: Cabinetul susține că a reușit să reducă cheltuielile de personal ale statului.
- Investiții publice bazate pe fonduri externe. În primele șapte luni, investițiile publice au atins 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, fiind susținute de fondurile europene.
- Stabilitate internațională. Premierul a punctat încheierea PNRR și menținerea încrederii în România prin trecerea cu succes de două evaluări de rating, în ciuda unor crize interne și externe suprapuse.
Bolojan recunoaște că măsurile luate au afectat nivelul de trai al populației
Premierul a recunoscut că această corecție a afectat nivelul de trai imediat, însă a descris prosperitatea anterioară ca fiind o iluzie alimentată prin datorii: „Da, această corecție a avut și un efect de contracție economică. Consumul a scăzut cu partea care era pe datorie, cu bani împrumutați. Economia a pierdut creșterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie.”
Efortul de stabilizare a fost catalogat de Bolojan drept un „efort colectiv al societății” pentru care le-a mulțumit cetățenilor.
Bolojan acuză PSD de blocarea unor reforme esențiale
Pe plan politic, Bolojan a atras atenția asupra limitărilor unui guvern interimar și a acuzat Partidul Social Democrat (PSD) de blocarea unor reforme legislative esențiale: „Incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării, din cauza iresponsabilității PSD, creează îndoieli că se va putea menține controlul cheltuielilor și în anii următori.”
Continuă scăderea numărului de bugetari. 34.000 de posturi mai puține într-un an
La nivelul lunii iunie, în instituțiile și autoritățile de stat era ocupate 1.271.488 de posturi, cu 623 de mai puține ca luna precedentă, conform datelor consultate de la Ministerul Finanțelor. Așadar, se continuă tendința de scădere a acestora, în Guvernul Bolojan, chiar dacă echipa guvernamentală a fost demisă.
Comparativ, pe cifre absolute, în iunie erau 1.271.488 de angajați, iar în luna mai erau 1.272.111. Dacă ne uităm la cele două mari componente, în luna iunie numărul bugetarilor din administrația publică centrală era de 813.127, în timp ce în mai erau ceva mai puțin, 812.691.
Principalele provocări fiscale pentru anii 2027-2028
Conform analizei prezentate de premier, reducerea deficitului bugetar în următorii doi ani (prognozat la 5,3% din PIB în 2027) va fi extrem de dificilă din cauza mai multor constrângeri structurale:
- Epuizarea granturilor. Fondurile nerambursabile din PNRR nu vor mai fi disponibile.
- Cheltuielile de securitate. Bugetul destinat apărării nu va putea fi redus, ci va înregistra creșteri.
- Presiunea cheltuielilor rigide. Salariile și pensiile vor trebui indexate și nu vor scădea ca pondere din PIB.
- Costul datoriei. Plata dobânzilor va rămâne o provocare majoră din cauza creșterii rapide a gradului de îndatorare în perioada deficitelor mari.
Cum ar trebui să fie viitorul premier?
Liderul liberal a avertizat că deschiderea „robinetului de bani” pentru consum ar readuce țara într-o situație critică, distrugând încrederea finanțatorilor internaționali.
Acesta a schițat profilul viitorului premier care ar trebui să preia conducerea țării: „Un asemenea guvern poate fi condus doar de un premier responsabil, care înțelege exact situația, un premier dispus la efortul constant și adesea impopular de a face ce trebuie, nu ce sună bine. Un premier dispus să muncească pentru țară, cu mandatul pe masă, dacă e nevoie, și care are un program credibil de guvernare.”
Bolojan, criticat că a cosmetizat reforma: „Doar o primitivă majorare de taxe”
„Ceea ce a fost prezentat ca „reformă” nu a reprezentat decât o primitivă majorare de taxe, de buzunărire a contribuabililor captivi (fie ei persoane fizice sau antreprenori) și de încercare de a păcăli piețele financiare că România face „reformă”. Nu face”, a scris Radu Soviani pentru Libertatea.
Acesta argumentează că datele pe primele șapte luni ale anului arată creșterea deficitului la 2,34% din PIB (respectiv datorie nouă de 48 de miliarde de lei), invocându-se o reducere a deficitului de 28 de miliarde de lei (de la 76 de miliarde de lei în primele șapte luni din 2025). Doar că:
- 22 de miliarde de lei vin în plus față de perioada similară din majorarea TVA și a accizelor – bani luați de la populație și companii
- Alte 2,5 miliarde de lei vin din majorarea impozitelor pe proprietate – bani luați de la populație
- Alte 2 sau 3 miliarde de lei (plus CASS aferent) vin din decapitalizarea companiilor indusă de statul român, care a majorat impozitul pe dividende de la 10% la 16% începând cu 1 ianuarie 2026, forțând astfel decizii raționale ale agenților economici de a distribui dividende și dividende speciale, cu consecința decapitalizării companiilor. Două exemple: doar OMV-Petrom, în anticiparea majorării cu 60% a fiscalizării dividendelor, a distribuit în 2025 dividende de 4 miliarde de lei (96% din profitul net din 2024), iar pentru 2026 își propune să distribuie ca dividende 3,6 miliarde de lei, mai mult decât profitul net din 2025 (3,05 miliarde de lei). Este fix urmare a majorării impozitul pe dividende succesiv de la 8% în 2024 la 10% în 2025 și acum la 16%.
gabiprossi 07.09.2026, 16:13
Pleaca paganule, ai dus tara la faliment cu masurile tale imbecile!