Imagini spectaculoase de la singurul român care a fotografiat 13 eclipse totale de Soare: „Fiecare eclipsă e ca o amprentă, unică”

Cătălin Beldea a folosit un soft de procesare a imaginii care arată mai mult din coroana Soarelui, vizibilă doar în timpul unei eclipse, decât putem vedea cu ochiul liber. În punctul maxim, eclipsa arată ca o floarea-soarelui, cu petale de jur-împrejurul coroanei.

Fotografiile au fost surprinse în patru colțuri ale lumii: Siberia, Australia, Indonezia și Chile. 

Fiecare eclipsă e diferită

Cătălin Beldea explică, într-o postare pe Facebook, că a publicat fotografiile și pentru că multe persoane îl întreabă „de ce naiba te duci la eclipse, că toate arată la fel”. 

De fapt, spune vânătorul de eclipse, fiecare fenomen este ca o amprentă, toate sunt diferite. 

„De ce am pus anii la fotografii: în 2008 am avut un minim solar care s-a repetat după 11 ani, fiindcă atât durează un ciclu solar. Acum, spre exemplu, ne apropiem de maximul solar, în 2024 se anticipează a fi, iar activitatea Soarelui este mult mai intensă decât în alți ani.

Asta se vede pe suprafața lui prin petele solare, zone mai întunecate, care au o temperatură mai joasă. Dar cel mai bine se vede activitatea Soarelui în coroana acestuia, pe care o putem observa doar în timpul eclipselor totale”, a explicat Cătălin Beldea pentru Libertatea.

Între petale și pămătuf

Cătălin Beldea este organizator al festivalului de astronomie Astroshow, editor de astronomie la revista Ştiinţă şi Tehnică, astrofotograf, vânător de eclipse şi antreprenor. Este singurul român care a văzut, peste tot pe glob, 13 eclipse solare. A lansat recent o carte în care a descris experienţele sale.

Acesta explică faptul că o eclipsă văzută în maximul solar va arăta ca o floarea-soarelui, mai multe petale ieșind în valuri din jurul discului acoperit al Soarelui. Așa cum se vede în fotografia din 2012, din Australia, și la cea din 2016, din Indonezia. 

În schimb, la minimul solar se disting doar două-trei „petale” în zona ecuatorului Soarelui, în timp ce la cei doi poli „vedem un fel de raze care seamănă cu niște pămătufuri”. Așa cum a surprins la eclipsa din 2008, în Siberia, și la cea din 2019, în Chile. Un ciclu solar, de la un punct maxim la altul, durează 11 ani.

„De ce mă duc la eclipse dacă toate sunt la fel? Păi, de fapt, ele nu sunt: toate sunt ca niște amprente, fiindcă coroana solară arată diferit de la o zi la alta, ea se modifică și capătă diferite forme. Noi știm că Soarele începe în centrul său, dar nu știm unde se termină. Al treilea strat al său: coroana solară, nu e neted și circular, din contră. Ne apare ca fiind difuz, ca un fel de văl luminos, o boare, când, de fapt, sunt fâșii de plasmă care vin spre planetă. Dar liniile de câmp magnetic, fiindcă Soarele are un magnetism feroce, le fac să rămână pe loc și să cadă înapoi în Soare”, a mai explicat Cătălin Beldea. 

„Soarele nu se termină niciodată”

Vânătorul de eclipse spune că, de fapt, Soarele nu se termină niciodată, pentru că acele fâșii de plasmă care mai evadează magnetismului planetei circulă prin toată galaxia sub formă de vânt solar, pe care-l vedem și pe Pământ ca aurore boreale. 

„Sunt imagini care simulează ce se întâmplă cu fâșiile de plasmă în timpul eclipsei. Cu ochiul liber nu se vede atât de bine coroana solară, pentru că, din păcate, ochiul uman nu poate distinge luminozitățile așa cum sunt redate în imagine. Am putea face asta dacă am ieși undeva din atmosfera Pământului, dacă am avea condiții ideale și ochelari cu filtre speciale. Dar nu suntem acolo încă”, a spus Cătălin Beldea.

Libertatea a scris și despre ultima expediție a vânătorului de eclipse, din decembrie 2021, când a mers într-un avion la 12.200 de metri deasupra Antarcticii pentru a reuși să fotografieze cea de-a 13-a eclipsă totală de Soare.  

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro