TI-Ro, IPP și SAR cer ANAP să emită normele legale care să permită implicarea societății civile în monitorizarea integrității procedurilor de achiziții publice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
TI-Ro, IPP și SAR cer ANAP să emită normele legale care să permită implicarea societății civile în monitorizarea integrității procedurilor de achiziții publice. Noua legislație privind achizițiile publice are carențe în materie de măsuri pentru asigurarea transparenței și integrității procedurilor de achiziție, consideră Institutul pentru Politici Publice (IPP), Transparency International România (TI-Ro) și Societatea Academică din România (SAR). În acest context, cele trei organizații cer Guvernului, prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), să adopte normele legale suplimentare, care să permită monitorizarea independentă a procedurilor de achiziții publice, în urma semnării unui Pact de integritate.
„Pactul de integritate este un instrument care promovează și aplică transparentizarea, supravegherea și participarea în cadrul procedurilor de achiziții publice, stimulând, astfel, creșterea răspunderii celor implicați și derularea a cât mai multor contracte curate.
În cadrul actualului proces de consultare publică inițiat de ANAP, cele trei organizații mai sus menționate au depus propuneri concrete și amendamente prin care solicită menționarea expresă a posibilității ca Autoritățile Contractate să folosească Pacte de integritate (PI). Detaliile de funcționare a mecanismului vor urma a fi reglementate în legislația secundară”, se arată într-un comunicat al IPP.
„În acest context, amintim că România și-a asumat angajamentul ca alături de alte țări europene să implementeze mecanismul de monitorizare a achizițiilor din proiectele europene și a propus Comisiei Europene trei proiecte pilot: Proiectul E-Catalog de la Ministerul Educației Naționale – gestionat de AMPOC, Proiectul de cadastrare a teritoriului de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară gestionat de AMPOR, și programul de asistență tehnică gestionat de AMPOCA”, se arată în comunicat.
Mai jos puteți regăsi, de asemenea, propunerea concretă de modificare, trimisă de IPP, TI-Ro și SAR către ANAP, în cadrul actualei proceduri de consultare publică asupra Proiectului de Ordonanță pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice pentru corelarea prevederilor pachetului legislativ în domeniul achizițiilor publice.
Modificarea legislativă a fost formulată în urma unei analize aprofundate a experienței europene în acest domeniu, care corespunde cadrul de reglementare al Directivei europene privind achizițiile publice.
Pactul de integritate este parte dintr-un mecanism de control civic creat de Transparency International încă din anii 1990, pentru asigurarea integrității și transparenței în achiziții publice. Impunerea angajamentelor de corectitudine și, mai ales, de transparență, prin acest mecanism de control civic are următoarele obiective și beneficii:
- permite statului să diminueze costurile și efectele distructive ale corupției în achizițiile publice, cu scopul de a le oferi cetățenilor servicii mai bune;
- facilitează accesul la informațiile de interes din procesele de achiziții publice;
- le asigură ofertanților un mediu echitabil de participare la licitații, îmbunătățindu-se calitatea ofertelor și a rezultatelor contractelor;
- crește încrederea mediului privat în autoritățile publice contractante, responsabilizează funcționarii publici, dar le și oferă un instrument pentru lupta împotriva corupției și pentru protejarea muncii lor.
Sub coordonarea Comisei Europene prin DG Regio, mecanismul este implementat de Transparency International și organizații locale, în prezent, în 11 state europene pe baza angajamentelor guvernelor, respectiv: Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Republica Cehă și Ungaria.
La acest moment, România este singura țară în care Autoritățile Centrale încă nu și-au asumat fie modificarea legislației, fie emiterea unor norme secundare care să permită monitorizarea independentă a achizițiilor publice. Astfel, rămâne la latitudinea Autorităților Contractante adoptarea procedurilor necesare, fără ca acestea să beneficieze de o pârghie legislativă.
În țările în care există menționat acest mecanism în normele legale (primare sau secundare), societatea civilă (selectată în funcție de competență) asistă pe tot parcursul procedurilor de achiziții publice, și se implică activ atunci când surprinde un potențial element de corupție/conflict de interese. Implicarea structurilor independente din societatea civilă conferă un plus de atenție și integritate procedurilor de achiziții și, de multe ori, de creștere a calității achiziției efectuate prin prisma expertizei pe care reprezentanții entităților neguvernamentale îl aduc în această procedură și prin transparentizarea întregului proces.
„Având în vedere problemele pe care România le-a întâmpinat și le întâmpină în demararea și derularea programelor finanțate din fonduri europene, organizațiile societății civile au venit cu in instrument constructiv de recâștigare a încrederii în relația cu societatea și cu partenerii de la Bruxelles, acum fiind necesară implicarea Guvernului. În acest sens stau mărturie o vasta corespondență pe acest subiect și numeroase întâlniri”, mai spune Institutul.
