În Germania, extrema dreaptă se pregătește de atac. În Franța, fără guvern. De ce votează diaspora cum votează?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europa cunoaște mai multe mișcări centrifugale, de contestare, generate de politici care nu au dat rezultatul dorit. Agitația din România e doar un episod, nu o excepție, din păcate.
În Germania, pentru alegerile anticipate din februarie se pregătesc de un rezultat bun, pe fondul unei dezastruoase conduceri social-democrate, extremiștii de dreapta de la AfD. Ideile nu sunt noi, găsim toate obsesiile ultraconservatorismului:
” Ar mai fi de remarcat că proiectul conţine câteva propuneri care sunt aproape identice cu ceea ce susţin şi celelalte partide radicale de dreapta din alte ţări. Astfel se vehiculează insistent ideea că numărul populaţiei autohtone este în scădere, iar contracararea acestei probleme s-ar putea rezolva prin înăsprirea legii avortului. În opinia partidului naţionalist-autoritar german, avorturile ar trebui să fie permise doar în situaţii speciale.” (sursa)
Presiunea însă nu rămâne internă, ci se orientează către arhitectura Uniunii Europene, care ar trebui să suporte modificări radicale, după aceștia:
” Partidul AfD vrea să înlocuiască Uniunea Europeană cu o alianţă denumită „comunitate europeană”. Aceasta urmează să se constituie într-un grup de state cu interese economice comune. În proiectul electoral se subliniază ideea că AfD consideră ieşirea din UE ca o „necesitate“. Tot aşa şi renunţarea la moneda euro. Aşadar, AfD nu exclude menţinerea unei pieţe comune. Totodată, formaţiunea subliniază necesitatea pazei stricte a frontierelor. În vederea transpunerii acestui proiect, AfD propune un referendum.”
În Franța, la moțiunea stângii, dar cu votul extremei drepte conduse de Marine LePen, a căzut guvernul lui Macron, un președinte din ce în ce mai slab:
”Deputaţii francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene, transmite France Presse, citată de Agerpres.
După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse, într-o sală arhiplină, asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională – camera inferioară a parlamentului francez – şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.” (sursa)
De ce votează diaspora cum votează?
De ce s-a intoxicat diaspora de extremă dreaptă? Un răspuns ar putea fi chiar ce se întâmplă în țările în care muncesc. Europa are mai multe guverne unde extrema dreaptă nu doar că a ajuns la putere, dar își promovează discursul în forme care au început să fie ”acceptabile”. Un material de sinteză despre extremele dreapta care împânzesc Europa, aici:
”În urmă cu doi ani, Uniunea Europeană a văzut pentru prima dată cum una dintre țările sale fondatoare este condusă de un executiv de extrema dreaptă. Din octombrie 2022, Italia este guvernată de Giorgia Meloni, liderul partidului postfascist Fratelli d'Italia”
