În lipsa unei strategii clare la Bruxelles, companiile energetice din UE se pregătesc să accepte condițiile lui Putin pentru achiziția gazului rusesc

Unele dintre cele mai importante grupuri energetice din Europa se pregătesc să folosească un nou sistem de plată pentru gazul rusesc, unul cerut de Kremlin, despre care criticii spun că va submina sancțiunile UE, va amenința unitatea blocului comunitar și va oferi miliarde de dolari economiei rusești, scrie Financial Times.

Concret, distribuitorii de gaz din Germania, Austria, Ungaria și Slovacia plănuiesc să deschidă conturi în ruble la Gazprombank din Elveția pentru a satisface astfel o solicitare a Rusiei care vrea ca plățile să fie făcute în propria monedă, au declarat pentru cotidianul financiar mai multe surse.

Eni din Italia, un alt mare client al Gazprom, își evaluează opțiunile, au declarat două persoane familiarizate cu discuțiile. Compania italiană are timp de gândire până la sfârșitul lunii mai, când este scadentă următoarea sa plată pentru livrările rusești, au declarat oficialii italieni.

Pregătirile acestor companii sugerează că strategia Rusiei de a folosi gazul ca pe o armă în conflictul cu UE funcționează. Planurile companiilor subminează capacitatea UE de a menține un front unit împotriva Moscovei, observă Financial Times.

De ce au fost pedepsite Polonia și Bulgaria

Planurile companiilor energetice din vestul Europei vor respecta practic condițiile impuse de Moscova acum o lună.

La sfârșitul lui martie, Vladimir Putin a emis un decret prin care impune cumpărătorilor de gaz din „țările neprietenoase” să deschidă conturi bancare atât în valută, cât și în ruble la Gazprombank, brațul financiar comercial al Gazprom, cu sediul în Elveția, pentru a-și plăti livrările.

Banca rusă, care nu se află sub incidența sancțiunilor UE, ar urma apoi, la cererea acestora, să convertească depozitele în euro în ruble într-un al doilea cont deschis pe numele lor. Măsura a fost interpretată ca o modalitate de neutralizare a sancțiunilor UE împotriva băncii centrale a Rusiei.

Pentru UE, dezbaterea privind mecanismul propus de Moscova vizează o întrebare concretă: Plata făcută în acest mod echivalează cu o plată în ruble sau cu o plată în valută?

În orice caz, importatorii de gaze din Polonia și Bulgaria au refuzat să respecte această schemă propusă de Kremlin, așa că Gazprom a anunțat marți că va opri livrările de gaze către aceste țări, o decizie pe care Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a catalogat-o drept un șantaj.

Polonia a fost de la bun început unul dintre cei mai vehemenți susținători ai Ucrainei. Bulgaria se află în toiul unei dezbateri privind livrarea de arme Kievului. Iar ambele țări și-au semnalat decizia de a renunța în viitorul apropiat la gazul rusesc.

În acest moment, cele două țări par capabile să facă față sistării livrărilor, mai ales acum, odată cu finalul sezonului rece. Polonia și Bulgaria nu folosesc prea mult gaz rusesc pentru producerea de energie electrică și ambele au declarat că au suficiente rezerve în depozite și surse de aprovizionare alternative pentru a face față unei crize imediate.

Andrei Belyi, profesor de drept și politică energetică la Universitatea din Finlanda de Est, a explicat însă că izolarea Poloniei și Bulgariei este „o acțiune a Rusiei pentru a-i pedepsi pe cei care doresc să renunțe treptat la gazele naturale din Rusia până în 2022”.

„Ceea ce unește Bulgaria și Polonia este faptul că au decis să nu reînnoiască contractele de gaze cu Rusia începând din decembrie”, a spus el, potrivit Financial Times.

Polonia și Bulgaria sunt și țările care trebuiau să facă cel mai repede plățile către Gazprom, așa cum se stipula în contractele lor.

Calendarul termenelor la care diferiți cumpărători europeni trebuie să plătească pentru gazul rusesc nu este foarte clar, deoarece contractele dintre Gazprom și clienții săi sunt confidențiale. Dar se așteaptă ca majoritatea companiilor să se confrunte cu o perioadă de criză în luna mai, atunci când vor trebui să plătească pentru gazul livrat în aprilie, potrivit oficialilor ruși.

Miercuri, Kremlinul a amenințat că țările care nu se vor conforma cu mecanismul de plată propus vor avea soarta Poloniei și Bulgariei.

Recomandările Comisiei Europene nu sunt clare, spun mai multe state UE

Bruxelles-ul s-a străduit să contracareze cererile Moscovei. Comisia Europeană a emis o serie de recomandări tehnice oficiale în care a admis că ingineria financiară concepută de Kremlin ar putea fi „conformă cu sancțiunile” în anumite condiții.

Care ar fi condițiile? Potrivit recomandărilor Comisiei, companiile ar putea deschide un cont la Gazprombank, așa cum a solicitat Moscova, pentru a efectua plăți în euro sau dolari și apoi să emită o declarație conform căreia obligația lor de plată se încheie odată cu depunerea fondurilor. Astfel, orice conversie ulterioară în ruble rămâne la latitudinea rușilor.

Dar decretul lui Putin consideră că obligațiile de plată sunt îndeplinite doar după ce conversia valutară este finalizată. Astfel, scrie Politico, pentru ca mecanismul de plată propus de Comisie să funcționeze, este nevoie ca Rusia să fie de acord cu el, ceea ce ar putea însemna că Putin va putea lua decizii pentru fiecare țară în funcție de preferința sa.

Public, Ursula Von der Leyen a avut un mesaj mai ferm, îndemnând companiile să nu plătească decât în euro sau dolari.

„Avem aproximativ 97% din toate contractele care stipulează în mod explicit plăți în euro sau dolari, deci este foarte clar. Solicitarea părții ruse de a plăti în ruble este o decizie unilaterală și nu în conformitate cu contractele”, a declarat ea. „Companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să dea curs cererilor rusești”, a mai spus șefa Comisiei.

Oficial, OMV a declarat că a analizat cererea Gazprom privind metoda de plată și că lucrează la o soluție care să respecte sancțiunile. Tiina Tuomela, director financiar al Uniper, a declarat că formula propusă este acceptabilă. „Considerăm că modificarea procesului de plată respectă legea sancțiunilor și, prin urmare, plățile sunt posibile”, a spus ea.

Vicecancelarul german și ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat și el miercuri că mecanismul de plată rusesc a fost „calea pe care UE ne-a trasat-o”. „Este calea care este compatibilă cu sancțiunile și, din câte am înțeles, companiile germane care procedează în acest fel respectă contractele lor”, a spus el. „Majoritatea țărilor UE adoptă această abordare”, a adăugat oficialul.

El a adăugat că, în urma unei vizite efectuate marți în Polonia, a înțeles că Varșovia intenționează să adopte o linie mai intransigentă cu Moscova. „Nu sunt speriați de un embargo”, a spus el.

Oficialii italieni au declarat însă că recomandările Comisiei au fost ambigue și nu au oferit claritate statelor membre.

La o reuniune UE la nivel de ambasadori care a avut loc miercuri, mai mulți oficiali ai statelor membre s-au plâns de același lucru.

Polonia și Bulgaria – susținute de Grecia, Slovacia, Danemarca, Letonia, Belgia, Austria, Ungaria și Finlanda – s-au plâns în cadrul reuniunii de lipsa de claritate și de detalii a unora dintre recomandările Comisiei, scrie Bloomberg. Polonia a declarat că interpretarea selectivă a decretului rusesc este practic parte a strategiei Rusiei de a lovi solidaritatea UE.

Șase diplomați europeni au spus și ei pentru Politico că instrucțiunile Bruxelles-ului nu au fost deloc clare și că, în schimb, ar putea submina unitatea UE în această privință.

„Ne așteptam ca Comisia să transmită un mesaj clar” că instrucțiunile Rusiei încalcă sancțiunile, a declarat unul dintre acești diplomați. „În schimb, am primit instrucțiuni privind modul în care companiile ar trebui să se descurce singure cu Gazprom”, a adăugat el.

„Aceasta este chestiunea cheie: vor urma toate țările europene indicația UE de a plăti doar în euro/dolari, așa cum este indicat în contracte? Sau unele vor decide să meargă pe cont propriu, conformându-se solicitării rusești”, a declarat Simone Tagliapietra, expert în energie la Bruegel, un think tank din Bruxelles.

Având în vedere că deciziile sunt aparent lăsate la latitudinea companiilor și statelor individuale, analiștii avertizează că mișcarea Kremlinului ar chiar acest rol: de a diviza Europa.

„Aceasta este o strategie clară de tipul divide et impera. Rusia vrea să fragmenteze Europa cât mai mult posibil”, a declarat Tagliapietra pentru Financial Times. „Miza principală aici este unitatea europeană”, a avertizat acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE