Încălzirea globală. Cât de rău poate fi viitorul, dacă nu facem nimic?

În cartea mea «Cum să ne salvăm planeta», îmi imaginez două viziuni  diferite ale viitorului. Una în care facem foarte puțin pentru a aborda schimbările climatice și una în care facem tot posibilul. Așa spune știința că ar putea arăta acele realități foarte diferite.

Anul 2100: scenariul de coșmar

Secolul XXI se apropie de sfârșit fără a fi fost luate măsuri pentru prevenirea schimbărilor climatice. Temperaturile globale au crescut cu peste 4° C. În multe țări, temperaturile verii rămân constant peste 40°C. Valurile de căldură cu temperaturi de până la 50° C au devenit comune în țările tropicale.

În fiecare vară, incendiile sălbatice fac ravagii pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii, creând perdele de fum acru care fac respirația insuportabilă, provocând o criză anuală de sănătate.

Temperaturile oceanului au crescut dramatic. După repetate episoade de albire, Marea Barieră de Corali din Australia a fost declarată oficial moartă.

Recomandări

Anunț oficial. România îndeplinește criteriul privind eliminarea vizelor pentru SUA: decizia finală, așteptată anul viitor

Secetele frecvente și prelungite chinuiesc vaste porțiuni ale Pământului. Deșerturile lumii s-au extins şi au strămutat multe milioane de oameni. Aproximativ 3,5 miliarde de oameni trăiesc în zone în care cererea de apă depășește disponibilitatea. Poluarea aerului are o nouă cauză majoră pe lângă oraşele sufocate de trafic: praful care se ridică din terenurile agricole, acum sterpe.

Schiul va deveni un sport de interior

Regiunea arctică rămâne în fiecare vară fără gheaţă marină. În consecință, temperaturile medii din nordul îndepărtat au crescut cu peste 8° C. Straturile de gheață din Groenlanda și Antarctica de Vest au început să se topească, eliberând o mare cantitate de apă dulce în oceane.

Majoritatea ghețarilor montani s-au topit complet. Schiul este acum un sport predominant de interior, care are loc pe pante artificiale gigantice.

Cea mai mare parte a gheții platoului Himalaya a dispărut, reducând debitele râurilor Indus, Gange, Brahmaputra și Yamuna, pe care se bazează peste 600 de milioane de oameni ca sursă de apă. 

Recomandări

Arhiepiscopia Sucevei: a început cercetarea disciplinară a preoților care au făcut campanie pro-Călin Georgescu. „Au fost contactați deja de corpul de cercetare bisericească”

Nivelul mării a crescut cu mai mult de un metru

Căldura suplimentară din ocean a făcut ca acesta să se extindă. Combinat cu apa din topirea straturilor de gheață, nivelul mării a crescut cu mai mult de un metru.

Multe orașe importante, inclusiv Hong Kong, Rio de Janeiro și Miami, sunt deja inundate și nelocuibile. 

Maldivele, Insulele Marshall, Tuvalu și multe alte națiuni insulare mici au fost abandonate.

Multe zone de coastă și fluviale sunt inundate în mod regulat, inclusiv Delta Nilului, valea Rinului și Thailanda. Peste 20% din Bangladesh se află permanent sub apă. Furtunile de iarnă sunt mai energice și dezlănțuie mai multă apă, provocând daune extinse ale vântului și inundații în fiecare an.

Ciclonii tropicali au devenit mai puternici și afectează zeci de milioane de oameni în fiecare an. Megaciclonii, precum Typhoon Haiyan din 2013, au devenit mai frecvenţi, cu viteze susținute ale vântului de peste 300 km pe oră.

Recomandări

Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM: „Mii de conturi au lucrat pe TikTok pentru Călin Georgescu, cu finanțare externă. Compania a ignorat cu desăvârșire sesizările instituțiilor”

Insecuritatea legată de mâncare şi apă a crescut în întreaga lume, amenințând sănătatea și bunăstarea a miliarde de oameni. 

Căldura și umiditatea extreme din zonele tropicale și subtropicale au dus la creșterea  numărului de zile în care nu se poate lucra, de zece ori – reducând productivitatea fermei. Vremea extremă în regiuni temperate precum Europa a făcut producția de alimente extrem de imprevizibilă. 

Jumătate din terenul dedicat agriculturii în trecut este acum inutilizabil, iar capacitatea celorlalți de a cultiva alimente diferă foarte mult de la sezon la sezon. Randamentele culturilor sunt la nivelurile lor cele mai scăzute de la mijlocul secolului al XX-lea.

Stocurile de pește sunt aproape distruse. Aciditatea oceanului a crescut cu 125%. Lanțul trofic al oceanului este grav afectat în unele regiuni, pe măsură ce micile organisme marine care formează baza acestuia se luptă să producă scoici din carbonat de calciu și astfel să supraviețuiască în apele mai acide.

În ciuda progreselor în științele medicale, decesele cauzate de tuberculoză, malarie, holeră, diaree și boli respiratorii sunt la cele mai înalte niveluri din istoria omenirii. Evenimentele meteorologice extreme – de la valuri de căldură și secete la furtuni și inundații – provoacă pierderi mari de vieți omenești și lasă milioane de oameni fără adăpost. 

Epidemiile de boli au afectat secolul, răspândindu-se printre populațiile asediate de sărăcie și vulnerabilitate pe scară largă.

Celălalt scenariu. Anul 2100:  omenirea acceptă provocarea

Așa ar putea arăta planeta noastră, dacă facem tot ce ne stă în putință pentru a controla schimbările climatice. 

Temperaturile globale au crescut cu 1,5° C până în 2050 și au rămas acolo pentru restul secolului.

Combustibilii fosili au fost înlocuiți cu energie regenerabilă. Peste un trilion de copaci au fost plantați, aspirând dioxidul de carbon din atmosferă. Aerul este mai curat decât înainte de revoluția industrială.

Orașele au fost restructurate pentru a asigura transportul public complet electric și spații verzi vibrante. 

Multe clădiri noi au o piele fotoelectrică ce generează energie solară și acoperișuri verzi care răcoresc orașele, făcându-le un loc mai plăcut de locuit. Trenurile electrice de mare viteză care ajung la 300 km/h fac legătura între multe dintre marile orașe ale lumii.

Dietele globale s-au îndepărtat de carne. Eficiența agriculturii s-a îmbunătățit mult în timpul tranziției de la producția de carne la scară industrială la hrana pe bază de plante, creând mai multe terenuri pentru „re-sălbăticire” și împădurire. Jumătate din suprafaţa Pământului este dedicată restaurării biosferei naturale și a serviciilor sale ecologice. Energia de fuziune este, în sfârșit, setată să funcționeze la scară largă, oferind energie curată nelimitată pentru oamenii din secolul XXII.

Două viitoruri foarte diferite. Rezultatul cu care vor trăi copiii și nepoții dv. depinde de ce decizii se iau astăzi. Din fericire, soluțiile pe care le propun sunt win-win sau chiar win-win-win: reduc emisiile, îmbunătățesc mediul și fac oamenii mai sănătoși și mai bogați, în general.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro