Încleștare politică pe tema ciorilor din Cișmigiu. „Suntem dezamăgiți că proiectul pentru care noi ne-am zbătut e implicat într-un joc politic”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un proiect ce are ca scop alungarea ciorilor din Cișmigiu a iscat polemici aprinse. Unii politicieni au lansat acuzații, unii cetățeni s-au revoltat. Totul din cauza bugetului alocat. Libertatea a încercat să afle cum stau lucrurile de fapt.
Cuprins:
Vreme de aproape jumătate de an, în perioada iunie-noiembrie, musafiri nepoftiți înnoptează în centrul Capitalei, în Parcul Cișmigiu. Este vorba de sute de ciori, care mănâncă resturile găsite prin parc și apoi își fac nevoile peste tot: pe bănci, pe statui, în capul trecătorilor.
E o problemă veche a orașului, de care locuitorii se plâng constant. De-a lungul timpului s-au încercat diverse soluții: lasere, petarde, sunete de prădători. În zadar. Ciorile au continuat să revină în fiecare seară. O nouă propunere a aprins însă spiritele în mediul online.
Un consilier care a citit bugetul greșit
Pe 25 ianuarie, consilierul general PSD Adrian Vigheciu îl critica pe primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, și spunea că acesta a alocat un milion de lei „doar pe un studiu de fezabilitate privitor la ciorile din Cișmigiu”. Informația s-a rostogolit rapid în presă și a creat indignare. La Digi24 a fost prezentată așa: „Oricât de zgârcit ar părea primarul, când vine vorba de bugetul public, pentru ciorile Cișmigiului nu se uită la bani și plătește. Un milion de lei”.
Realitatea însă este mult mai nuanțată. „În draftul de buget există o linie de credit de angajament și o linie cu creditul bugetar. Domnul consilier general, neștiind probabil să citească bugetul cum trebuie, ceea ce mi se pare destul de grav, a adunat sumele și i-a ieșit 1 milion. De fapt, bugetul total e de 500.000 de lei, cele două linii reprezentând același lucru. Aceste cifre s-au propagat în presă, pentru că nu au existat verificări, iar Primăria n-a răspuns la timp pentru clarificări”, a explicat pentru Libertatea Alex Oprița.
Alex Oprița, 34 de ani, este membru al Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, care a câștigat proiectul de 500.000 de lei. Grupul este, de fapt, o entitate informală, formată din mai mulți bucureșteni care locuiesc în zona Cișmigiu și care se implică activ în încercarea de a rezolva problemele de care se lovesc în comunitate. „Practic, am trecut din sfera de a ne plânge pe Facebook în sfera de «hai să facem noi lucrurile să se miște»”, rezumă Alex, care locuiește de zece ani lângă Parcul Cișmigiu.
Suntem niște simpli cetățeni pentru care a aștepta și a nu face nimic nu mai este o soluție. Ne dorim să se intervină pentru rezolvarea problemei într-un mod profesionist, bazat pe un studiu științific și cu grijă față de mediu și de păsări.
Alex Oprița, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu:
„Fiecare trebuie să-și facă treaba în bucățica lui”
Anul trecut, pentru prima oară, Primăria Municipiului București (PMB) a hotărât să introducă în buget o secțiune de bugetare participativă. Adică a alocat o sumă, în cazul de față două milioane de lei, pentru niște proiecte propuse de cetățeni și votate tot de cetățeni. Unul dintre cele patru proiecte câștigătoare a fost „Ciorile din Grădina Cișmigiu | Vecini cu aripi”, gândit de Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu.
În orașele mari și moderne bugetarea participativă este o practică, nu o excepție, prin care le este oferită șansa cetățenilor de a propune proiecte reprezentative pentru comunitățile lor. „Toată lumea a început să-și dea cu părere, neînțelegând că nu e vorba de un proiect oferit de Primărie, e vorba de o finanțare câștigată în urma unui concurs de idei, în cadrul căruia putea să se înscrie și să voteze oricine din București”, spune Alex Oprița.
Bugetul de 500.000 de lei a fost propus tot de Grupul de Inițiativă, fiind plafonul maxim pe care îl putea accesa, și a fost aprobat de comisia tehnică din PMB, care a evaluat proiectele înscrise. Asta nu înseamnă că toți banii vor fi cheltuiți, iar suma nu ajunge la cei care au avut inițiativa.
„Banii nu ajung la noi, cetățenii propun ideile de proiect, dar de implementare se ocupă PMB prin instituțiile din subordine, în cazul de față fiind ALPAB (Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București, n.r.), care va scoate la licitație studiul și, mai apoi, implementarea măsurilor propuse. Fiecare trebuie să-și facă treaba în bucățica lui”, spune Alex.
El consideră că oamenii din Grupul de Inițiativă și-au făcut treaba de cetățeni implicați: au propus ideea, au mobilizat comunitatea să le voteze proiectul, au reușit să-l plaseze între cele câștigătoare și să obțină resurse pentru finanțarea lui.
„E un drept pe care ni l-am câștigat de a avea un Cișmigiu mai bun și mai curat și e o chestie de economie pentru toți bucureștenii, nu doar pentru cei care locuiesc în zonă”, este de părere tânărul.
Octavian Berceanu: „Sunt bani aruncați pe fereastra primăriei”
În urma reacțiilor din mediul online și a articolelor de presă, primarul Nicușor Dan a făcut unele clarificări pe pagina de Facebook. Printre altele, edilul a precizat: „Prima parte a proiectului presupune realizarea unui studiu, care va costa 50.000-100.000 de lei. Atribuirea se va face prin achiziție publică, iar prețul va rezulta din achiziția publică. Studiul va propune soluția care va fi implementată și pe care vor fi cheltuiți, dacă e nevoie, restul de bani”.
Asta nu a făcut decât să pună paie pe foc. Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, a criticat inițiativa și a spus că studiul reprezintă „bani aruncați pe fereastra primăriei”.
„Toată munca de documentare o poate face un licean, fără să aibă studii de specialitate. 500.000 de lei pentru o primărie în faliment sunt bani”, a scris Berceanu. După ce a stat de vorbă cu specialiști în ornitologie, a dat un Google search, așa cum susține, Berceanu a venit cu trei soluții pentru combaterea ciorilor care, spune el, nu ar depăși o investiție de 60.000 de lei.
Vocea expertului: „E nevoie de un studiu”
Directorul executiv al Societății Ornitologice Române (SOR), Dan Hulea, contrazice însă această teorie. Într-o discuție cu Libertatea, acesta spune că un studiu este absolut necesar și pune reticența oamenilor pe seama precedentelor rușinoase pe care România le are.
„E nevoie de un studiu. Sunt unele lucruri pe care le observăm cu toții, dar dacă vrem să luăm niște măsuri eficiente, trebuie să cercetăm. Știți cum se spune, măsoară de patru-cinci ori și taie o singură dată. Când luăm decizii, este firesc să le luăm în baza unor date clare, care să justifice acele decizii”, explică Hulea.
Ideea de studiu a fost discreditată în România de faptul că în ultimii zeci de ani s-au făcut studii de fezabilitate care n-au fost transpuse niciodată în autostrăzi și alte lucruri.Dan Hulea, director executiv al SOR:
Criticile privind banii alocați pentru combaterea ciorilor au venit și din partea cetățenilor. Multora li se pare nejustificată suma.
Alex Oprița atrage însă atenția că resursele investite pentru a face curat în urma ciorilor sunt semnificativ mai mari decât un proiect gândit pe termen lung. De pildă, potrivit ALPAB, oferta făcută de compania municipală anul trecut era de 750.000 de lei pe lună pentru spălarea mobilierului, aleilor și locurilor de joacă din Cișmigiu.
În iulie 2021, pentru că PMB nu a alocat bani către ALPAB pentru spălarea parcului, Cișmigiul devenise insuportabil din cauza mirosului și a mizeriei provocate de ciori.
„E o sumă uriașă, pe care PMB trebuie să o cheltuie din bugetul ALPAB pentru ca parcul să fie cât de cât practicabil. Nu e o chestie sustenabilă pe termen lung, dar, în același timp, dacă nu o faci, nu mai poți intra în parc, pentru că devine un focar de infecție”, spune Oprița.
Dezamăgirea cetățenilor
Problema ciorilor din Cișmigiu nu e de ieri, de azi, însă a început să se acutizeze: arborii bătrâni au început să se usuce din cauza acidității găinațului de cioară, iar mobilierul se deteriorează. Resursele care ar putea fi folosite pentru modernizarea parcului trebuie investite în curățare.
Alex Oprița spune că toți membrii Grupului de Inițiativă Civică București au fost dezamăgiți de reacțiile negative, dar mai ales de faptul că proiectul lor a fost folosit în atacuri politice.
„Sunt și oameni care au înțeles despre ce e vorba, dar sunt și oameni care n-au înțeles și au mușcat o momeală. În primul rând, suntem dezamăgiți că s-a ajuns ca proiectul pentru care noi ne-am zbătut să fie implicat într-un joc politic. Noi suntem un grup apolitic, noi am fost dispuși să colaborăm cu orice administrație, să comunicăm cu oricine și acum am ajuns în acest război în care se atacă unii pe ceilalți. Nu ni se pare în primul rând respectuos față de comunitatea noastră și față de ideea de implicare civică.”
Oamenii ar trebui să înțeleagă că a studia o problemă pe care nu ești capabil să o rezolvi altfel - și s-a încercat rezolvarea ei altfel - nu e o risipă. E nevoie să știm ce facem, mai ales când e vorba de mediu, de natură. Alex Oprița, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu:
Specialist: „La originea tuturor problemelor suntem noi, ca societate”
Dan Hulea, director executiv al SOR, atrage atenția și că problema ciorilor este una complexă și complicată, iar proiectul ar trebui să aibă în vedere tot orașul, nu doar parcul. Situația de azi nu este decât o consecință a ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, iar vinovați suntem noi, autorități și cetățeni deopotrivă, crede specialistul.
„Suprafețele verzi din București s-au micșorat continuu, copacii de la marginea trotuarelor au fost tăiați pentru a face loc mașinilor. La originea tuturor problemelor până la urmă suntem noi, ca societate, care nu reușim să reciclăm, nu suntem atenți la ce facem cu deșeurile, cu resturile.
Nu vom putea rezolva problema ciorilor până când nu se vor rezolva problemele legate de gropile de gunoi din jurul Bucureștiului. La nivelul Capitalei, clar ar trebui ca tomberoanele să aibă capace. Ideal ar fi ca oamenii, când merg în parc, să fie atenți și să nu mai arunce resturile pe jos.”
Hulea a explicat și de ce implementarea unor măsuri pe care le-au luat alte administrații străine nu reprezintă o soluție, așa cum au sugerat mai mulți cetățeni indignați de bugetul alocat pentru studiu.
„Putem să ne uităm la ce au făcut și alții, dar acela este un model care nu știm dacă se suprapune în totalitate peste situația de la noi. Este ca și cum copiem o soluție fără să fie adaptată la problema pe care o avem. De foarte multe ori facem lucrul ăsta, dar asta nu înseamnă neapărat că e bine. În trecut s-au luat decizii fără niciun fel de studiu, doar pe baza dorințelor, și acum vedem consecințele.”
Probabil este nevoie, înainte de toate, să schimbăm atitudinea, mentalitatea și comportamentul oamenilor în așa fel încât înainte să ia decizii să vadă în baza a ce le iau. Cred că după asta lucrurile devin simple.Dan Hulea, director executiv al SOR:
