Infractorii nu intră în vacanță! Care sunt cele mai folosite metode de înșelăciune și cum să te ferești de ele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Poliţiștii atrag atenția românilor că infractorii nu intră în vacanța de vară, ba chiar sunt și mai activi, mizând pe faptul că victimele ar putea fi mai relaxate în această perioadă, dornice de distracți și, astfel, ar putea fi pradă ușoară. În ultima vreme, aceștia par să folosească anumite metode de înșelăciune, așa că aveți grijă să nu picați în plasă!
Cuprins:
- Metoda „Accidentul”
- Metoda expertizei banilor
- Metoda „Singer”
- Metoda „Curierul”
- Metoda „premiul cel mare”
- Metoda datoriilor către stat
- Metoda deratizarea
- Cumpărătorii de diverse bunuri uzate
- Agenții amatori de acte caritabile
- Metoda “vrăjitoria”
- Metodele “votul prin corespondenţă” şi “sondajul de opinie”
- Recomandările poliţiştilor
Metoda „Accidentul”
Din statistici reiese că 90% din persoanele care comit acest tip de infracţiuni sunt deţinuţi. Aceştia sună din închisoare, la întumplare, de pe telefoanele mobile cu cartelă deţinută ilegal, la numere de telefon fix. Escrocii caută să sune în jurul orelor prânzului sau seara, cînd, în mod normal, persoanele tinere ar trebui să fie la serviciu sau în oraş, iar şansele ca la telefon să răspundă o persoană în vârstă sînt mai mari.
De multe ori, aceştia se recomandă drept avocaţi, poliţişti, procurori, medici, etc şi anunţă persoana care răspunde la telefon că fiul sau fiica acesteia este implicată într-un accident rutier şi că are nevoie urgentă de o sumă de bani, fie pentru o „înţelegere” cu procurorul sau cu victima, fie pentru spitalizare. În cazul în care persoana sunată depune banii ceruţi în contul indicat de escroc, suma respectivă este ridicată imediat de la bancă de un complice al acestuia. Pentru a micşora şansele de a fi prinşi, infractorii au început să comunice victimelor conturi ale unor bănci din străinătate.
Metoda expertizei banilor
Infractorii se folosesc de documente false cu ajutorul cărora pretind că sunt angajaţi ai unor instituţii publice cu atribuţii de control (poliţişti, inspectori, etc) şi că verifică actele şi a sumele de bani deţinute. Odată ajunşi în mîna lor, banii fie sînt luaţi (invocînd plata unor amenzi, taxe ireale sau supunerii sumelor unor expertize criminalistice ), fie vor fi înapoiaţi după ce au luat o parte din ei.
Metoda „Singer”
Metoda „Singer” este folosită de infractorii care identifică persoane ce deţin maşini de cusut Singer, pe care le conving că le pot vinde la preţuri mari unor colecţionari din străinătate, cerînd în schimb sume de bani pentru obţinerea unui aşa-zis „certificat de autenticitate” a maşinii. În alte cazuri, escrocii le spun proprietarilor de astfel de maşini de cusut că le pot vinde cu 30.000-40.000 de euro unor colecţionari germani, însă trebuie să deţină două astfel de exemplare.
Victimele sunt dispuse să plătească câteva mii de europentru a achiziţiona cea de-a doua maşină de cusut, în speranţa unui profit uriaş, fiindu-le indicat un anumit cont bancar unde să depună banii. După depunerea sumelor solicitate în contul respectiv, victimele nu mai pot lua legătura cu „intermediarii”.
Metoda „Curierul”
Bătrînii sînt cei care cad de cele mai multe ori în această plasă. Escrocii sună la uşile persoanelor despre care ştiu că sînt singure şi le spun că au un colet pentru vecinul lor, dar că acesta nu este acasă. După ce îi conving că este un colet important, le spun bătrînilor că trebuie să plătească contravaloarea taxei de curierat. De regulă, victimele îşi sună vecinii după ce au plătit suma solicitată şi astfel constată că au fost înşelaţi.
Metoda „premiul cel mare”
Infractorii trimit mesaje scrise pe telefoanele mobile prin care anunţă posesorul numărului că a cîştigat un premiu, dar pentru a intra în posesia acestuia trebuie să plătească o taxă. Victimele sînt rugate să sune la numărul de telefon indicat în mesaj pentru a afla mai multe detalii. Ca şi în celelalte situaţii, după ce depun sumele de bani în conturile indicate, victimele nu mai pot lua legătura cu cei care i-au informat despre premii. De cele mai multe ori, infractorii precizează fie că sînt de la o companie de telefonie, fie de la o firmă cunoscută la nivel naţional sau chiar internaţional.
Metoda datoriilor către stat
Persoanele vătămate au primit sms-uri prin care erau anunţate că figurează cu datorii la Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală (ANAF). Victimele primeau următorul mesaj: „Prin prezenta, vă informăm că figuraţi în baza de date ANAF cu restanţe în cuantum de ..... lei aferente anului .... Dacă achitaţi suma în termen de 15 zile, atunci nu vor fi calculate penalităţi. Altfel, vom fi obligaţi să trecem la executare silită”. Ulterior, ANAF a emis un comunicat de presă prin care anunţa că aceste mesaje nu le aparţin, iar cei care le primesc să anunţe organele abilitate.
Metoda deratizarea
Cu un recipient în spate şi cu o legitimaţie în mînă, persoane care pretind că sînt de la firme de specialitate bat la uşile oamenilor şi spun că au venit să facă dezinsecţia locuinţelor. Aceştia spun că folosesc substanţe ecologice împotriva dăunătorilor şi că deţin informaţii că în imobil există probleme din acest punct de vedere. Infractorii operează în grup, iar în timp ce unul ţine de vorbă victima, celălalt pătrunde în locuinţă şi sustrage bani sau obiecte de valoare.
Cumpărătorii de diverse bunuri uzate
Persoane necunoscute se prezintă la uşa apartamentelor sau locuinţelor din mediul rural şi urban pentru a cumpăra produse reciclabile (electronice sau electrocasnice uzate). După ce s-au înţeles cu privire la preţul bunului vîndut, infractorii încearcă să-l plătească cu o bancnotă cu valoare mare (ex: 200, 500 lei). În timp ce victima merge în apartament/locuinţă pentru a aduce restul de bani sau pentru a schimba bancnota, acesteia îi sînt sustrase obiecte, bani sau orice alte bunuri de valoare ce se află la îndemînă.
Agenții amatori de acte caritabile
Infractorii cer diverse sume de bani în scopuri umanitare, în numele unor persoane publice (actori, politicieni, cîntăreţi, preoţi, conducători ai unor instituţii, etc.), iar apoi o altă persoană se prezintă pentru a ridica „donaţia” sau solicită trimiterea banilor prin transfer bancar.
Metoda “vrăjitoria”
Victimele se lasă „vrăjite“ de persoane dubioase care se oferă să le ghicească viitorul. În acest sens, le sînt solicitate bijuteriile pe care le au asupra lor pentru “descîntec”. Ulterior, victimele constată că le-au fost substituite/sustrase bijuteriile sau sumele de bani.
Metodele “votul prin corespondenţă” şi “sondajul de opinie”
Infractorii sună pe telefonul fix la persoanele în vîrstă şi se prezintă drept poliţişti care efectuează formalităţi despre votul prin corespondenţă sau pretind că sînt reprezentanţii unor instituţii care fac sondaje de opinie şi le solicită informaţii despre rudele plecate în străinătate, inclusiv numărul lor de telefon. Apoi, îi sună pe cei plecaţi şi le spun că mama sau tatăl lor au avut un accident şi sînt în spital şi solicită anumite sume de bani pentru spitalizare, întocmirea unor documente, etc.Aceste reţele de infractori îşi creează baze de date cu potenţialele victime. Ei adună date din toate mediile, inclusiv site-urile de socializare, de unde află informaţii despre rudele celor care dau publicităţii date personale.
Recomandările poliţiştilor
Pentru a nu deveni victime ale unor înşelăciuni, Inspectoratul de Poliţie Judeţean de Poliţie Braşov, prin Biroul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, recomandă braşovenilor să aibă în vedere un minim de măsuri de autoprotecţie:
• Manifestaţi prudenţă şi verificaţi dacă ceea ce vi se comunică prin telefon este adevărat, prin apelare la serviciile de informaţii clienţi de la operator;
• Nu daţi dovadă de credulitate atunci cînd sînteţi contactat telefonic de persoane care pretind a fi reprezentaţi ai diferitelor firme;
• Nu acceptaţi schimburi de bunuri sau aşa zise chilipiruri;
• Nu permiteţi accesul în locuinţă sau curtea imobilului persoanelor necunoscute care se oferă să cumpere diverse bunuri – vor profita de neatenţia dumneavoastră şi ulterior veţi constata că v-au fost sustrase bunuri de valoare sau sume de bani;
• Nu achitaţi niciodată sume de bani în avans pentru ridicarea unor premii;
• Nu comunicaţi niciodată informaţii personale confidenţiale (CNP, serie buletin, conturi bancare, parole, etc.) sau date despre familie, prieteni, vecini sau cunoscuţi persoanelor cu care intraţi în contact aparent întîmplător;
• Sunaţi la compania de telefonie mobilă – Departamentul de Relaţii cu Clienţii – şi verificaţi veridicitatea promisiunilor cîştigului unui premiu;
•Nu daţi curs instrucţiunilor telefonice de la persoane necunoscute care pretind că sînt avocaţi, poliţişti, procurori, medici, etc şi reprezintă rudele dumneavoastră “implicate” într-un accident rutier;
•Nu efectuaţi niciun transfer bancar în contul unor necunoscuţi şi nu înmânaţi bani persoanelor care sunt trimise la uşa locuinţei dumneavoastră sau cu care vi se solicită să vă întîlniţi.
Dacă sînteţi victimă a unor astfel de fapte, sesizaţi imediat Poliţia la numărul unic de urgenţă 112, pentru a fi demarate verificările ce se impun.
