ING le cere clienților să justifice de unde au bani, iar cei care refuză se pot trezi cu conturile închise, fără notificare. Banca: Aplicăm o directivă europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai mulți clienți ai ING acuză că banca i-a contactat să îi întrebe din ce trăiesc și de unde au bani în conturi. Au refuzat să răspundă întrebărilor și s-au trezit cu conturile închise. Unul dintre ei susține că a fost inclus într-o bază de date și nu mai are voie să fie client ING vreme de 5 ani. Clienții au primit înapoi banii din conturi, însă consideră că informațiile colectate sunt prea personale, iar închiderea conturilor echivalează cu pedepsirea lor, fără a fi condamnați în justiție, și vor să sesizeze Avocatul Poporului.
Cuprins:
- Interdicție de a mai fi client timp de 5 ani
- Banca: aplicăm o directivă europeană
- Neactualizarea datelor nu este o opțiune
- Baza de date este o “practică generală”
- Cine mai stă cu ochii pe noi
- Ce date sunt colectate
- BNR: Clienții trebuie să justifice banii
- Vor să sesizeze Avocatul Poporului
- Ce sume sunt suspecte
- Când sunt închise conturile
Un client al ING România s-a plâns că banca l-a sunat să vadă care este situația sa financiară și ce face cu banii. A refuzat categoric să ofere astfel de detalii, considerându-le un amestec în viața sa privată. La câteva luni de la conversație, s-a trezit că banca i-a închis contul.
Persoana respectivă susține că nu i-a fost trimisă o notificare privind întreruperea relațiilor comerciale.
”Nu sunt infractor, nu fac trafic de droguri, nu am cazier, nimic. Nu făceam tranzacții peste graniță, doar încasam salariul pe card și, câteodată, mai băgam la pariuri online. M-a sunat banca să mă întrebe din ce trăiesc. Le-am zis că nu au dreptul să întrebe așa ceva, apoi m-am trezit cu contul închis, fără nicio notificare”, a spus bărbatul, care a solicitat anonimatul.
Acesta susține că a fost întrebat în privința tranzacțiilor care apar pe contul său.
M-au întrebat: «Ce e cu sumele considerabile rulate pe contul dumnevoastră?» Eu i-am întrebat: «Care e treaba dumnevoastră?» Banca a spus că trebuie să știe proveniența. Le-am zis că sunt jucător de noroc, rulez banii pe care îi vreau. După 4-5 luni am folosit cardul și am constatat că nu mai am acces. Am sunat și mi s-a zis că agenția își rezervă dreptul de a întrerupe contractul. Răspunsul era un fel de «Nu ne interesează, descurcă-te!». Le-am cerut să îmi dea scris.Client ING:
Interdicție de a mai fi client timp de 5 ani
Un alt client care nu a dat detalii despre proveniența banilor spune că după o perioadă a primit un mesaj în care era anunțat că a fost introdus într-o bază de date și că timp de 5 ani nu va mai putea fi client al ING Bank.
”Pot să economisesc, să pun bani deoparte timp de 10-20 de luni sau să am bani de la părinți sau să mă întrețină cineva. Sunt surse legale. Cu legea asta orice bancă poate face orice, poate găsi oricând un motiv să îți închidă conturile”, se plânge acesta.
”De ce mai avem GDPR (regulamentul european privind datele personale – n. r.) dacă trebuie să dăm băncii atât de multe informații? Facem poliția băncilor, poliția conturilor?”, se întreabă retoric clientul.
Acesta spune că închiderea contului său și includerea în baza de date echivalează cu o pedeapsă fără să fie condamnat penal în justiție.
Banca: aplicăm o directivă europeană
Contactată de Libertatea, banca se apără și spune că este vorba despre o directivă europeană care obligă instituțiile financiare să își actualizeze datele despre clienți. Este vorba de Directiva (UE) 2015/849. Scopul final al acesteia este combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
”Aceste verificări sunt obligatorii, iar suplimentar informațiilor de identificare, clienții trebuie să ofere și o serie de informații precum ocupația, scopul și natura relației de colaborare cu banca, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relației de afaceri, etc. Aceste informații permit băncii să își îndeplinească obligația legală de a avea un profil al clientului astfel încât să detecteze comportamente neobișnuite și să le poată raporta autorităților relevante atunci când este nevoie”, a transmis ING.
Neactualizarea datelor nu este o opțiune
Banca menționează că este important ca oamenii să își completeze din nou datele și spune că ”neactualizarea acestora nu este o opțiune pentru acei clienți care își doresc continuarea colaborării”. Altfel spus, cine nu le completează riscă să aibă conturile închise.
Banca subliniază că dacă un client își schimbă adresa de email, iar informația nu este comunicată instituției, atunci e posibil ca acel client să nu primească notificările.
Persoanele fizice pot să își actualizeze datele pe internet, însă pentru persoanele juridice este necesară prezența la ghișeu.
Baza de date este o “practică generală”
Libertatea a întrebat banca în baza cărei legi sau reglementări a constituit baza de date în care sunt trecuți clienții cu conturi închise.
ING a recunoscut și existența acesteia ”ca practică generală”, însă spune că este necesară pentru cazurile în care clienții problematici vor să își redeschidă conturi în viitor.
În conformitate cu cerințele prudențiale adresate băncilor, avem posibilitatea de a păstra anumite informații referitoare la relația de afaceri avută anterior cu un client și motivul pentru care înțelegerea bilaterală contractuală a încetat la un moment dat, ca practică generală a oricărei instituții financiar-bancare din România. Astfel, putem avea informații suplimentare în contextul unei solicitări de redeschidere de cont și ne menținem dreptul de a face o reevaluare și analiză punctuală în cadrul procesului de deschidere.
ING:
Pe de altă parte, GDPR - regulamentul european în privința datelor personale - spune că orice client poate să ceară ștergerea datelor deținute de către orice companie despre el. Acest drept conceput la nivel european se regăsește sub titulatura ”dreptului de a fi uitat”.
ING argumentează în acest caz că este obligată să păstreze date despre clienți chiar de legea privind combaterea spălării banilor.
”Din punctul de vedere al legislației privind protecția datelor cu caracter personal, temeiul prelucrării datelor în cadrul formalităților KYC (know your customer - „cunoaște-ți clientul”, n. r.) este obligația legală aflată în sarcina ING Bank în calitatea sa de Operator de Date, derivată din Legea nr. 129/2019 și din Regulamentul BNR nr. 2/2019, în vederea ocrotirii unui interes public major legat de prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului”, a transmis banca.
Cine mai stă cu ochii pe noi
Pe lângă bănci, mai trebuie să colecteze informații despre clienți:
- asigurătorii;
- firmele de pariuri;
- firmele de investiții în criptomonede;
- furnizorii de servicii juridice (notari, avocați, executori judecătorești);
- agențiile imobiliare;
- fondurile de pensii.
Aceste entități sunt numite în Legea 129/11 iulie 2019.
Ce date sunt colectate
În privința băncilor și instituțiilor financiare nebancare, a fost realizat un regulament în acest sens de către Banca Națională a României (BNR) în luna septembrie 2019.
Conform regulamentului, băncile trebuie să obțină de la clienți:
- numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
- data şi locul naşterii;
- codul numeric personal;
- adresa la care locuieşte şi identificarea regimului juridic al acesteia, respectiv dacă este domiciliu, reşedinţă ori alt atribut de identificare;
- cetăţenia;
- ocupaţia;
- numele angajatorului ori natura activităţii proprii;
- numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică;
- scopul şi natura relaţiei de afaceri cu instituţia;
- sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate;
- încadrarea în categoria persoanelor publice sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane publice;
- beneficiarul real, dacă este diferit de client.
Potrivit unor surse din sistemul bancar, peste 90% din cazuri nu prezintă nicio problemă.
Restul de situații sunt analizate pentru a vedea dacă tranzacțiile și explicațiile despre ele sunt suspecte. În final, se poate ajunge la raportarea către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
BNR: Clienții trebuie să justifice banii
Contactat de Libertatea, Dan Suciu - purtătorul de cuvânt al BNR - spune că toți clienții băncilor trebuie să se conformeze.
Dacă informațiile solicitate sunt în baza directivei, atunci nu au ce face, trebuie să spună proveniența banilor.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR:
Potrivit unor surse bancare, clienții pot face plângeri la BNR, dar aceasta nu poate interveni în relația dintre client și bancă, astfel că nemulțumiții trebuie să se adreseze justiției dacă se consideră nedreptățiți.
Vor să sesizeze Avocatul Poporului
Clienții acuză însă că datele colectate sunt excesive și iau în calcul sesizarea Avocatului Poporului și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Ei mai spun că închiderea conturilor echivalează cu o ”pedepsire” a lor fără a exista vreo decizie în justiție cum că ar spăla bani.
Ce sume sunt suspecte
Legea cere raportarea către Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a oricărei tranzacții în numerar de peste 10.000 de euro și a datelor privind părțile implicate în tranzacțiile online de peste 15.000 de euro.
Pentru remiterile de bani, rapoartele se fac pornind de la suma de 2.000 de euro în sus.
Când sunt închise conturile
Legea mai cere și întreruperea (sau neînceperea) relației comerciale cu clienții atunci când banca nu dispune de informații suficiente despre ei.
”Atunci când entitatea raportoare nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei, aceasta nu trebuie să deschidă contul, să iniţieze ori să continue relaţia de afaceri sau să efectueze tranzacţia ocazională şi trebuie să întocmească un raport de tranzacţie suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte ori există motive de suspiciune, care va fi transmis Oficiului”, se arată la articolul 11, alineatul 9, din legea adoptată în 2019.
Băncile pot cere clienților inclusiv facturi, contracte, documente contabile sau acte de proprietate în privința bunurilor sau tranzacțiilor efectuate astfel încât aceștia să justifice banii.
UPDATE În urma apariției articolului, ING a revenit cu o precizare în care susține că notifică toți clienții de trei ori înainte de închiderea contului. Libertatea a întrebat anterior acest lucru, dar ING a evitat să răspundă, iar sursa susține cu tărie că nu a fost notificată.
ING Bank România trimite trei notificări pentru actualizarea datelor la adresa de e-mail specificată la deschiderea contului, precum și telefonic, sms sau fizic (la adresa de corespondență) dacă este cazul. Aceste notificări se trimit cu trei luni, respectiv două luni și imediat înainte de închiderea contului, specificându-se explicit faptul că, în lipsa acestei actualizări, contul urmează să fie blocat.ING România:
