Institutul Național de Statistică arată că numărul populației rezidente din mediul urban a scăzut cu 1,6% în 2020, până la 10,286 milioane de persoane, aproximativ 53,6% din totalul populației.
De asemenea, populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 9,795 milioane persoane, 51% din total, în scădere cu 0,7% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
„Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor vii cu 120.273 de persoane)”, menţionează INS.
INS menţionează că România continuă să fie o ţară de emigrare, acest fenomen constituind cea de-a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 29.000 de persoane.
În cursul anului 2020, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (60,5%).
Îmbătrânirea demografică a populației României continuă să se accentueze
„Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 (la 1 ianuarie 2020) la 123,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2021)”, se menţionează în comunicat.
Conform INS, ponderea populaţiei de 0-14 ani în total a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale (de la 15,7% în 2020 la 15,6% la 1 ianuarie 2021), în timp ce ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 18,9% în 2020 la 19,3% la 1 ianuarie 2021).
Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 53 (la 1 ianuarie 2020) la 53,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte (la 1 ianuarie 2021).
Potrivit INS, populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro