Înscenarea lui Venus! Cum s-a regizat în 2019 cea mai importantă descoperire paleolitică din istoria României: „Am făcut aicea un scenariu, că am găsit-o”!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 18 decembrie 2019, presa din România și comunitatea științifică au primit imagini care arătau cum echipa de arheologi a profesorului Marin Cârciumaru a scos la iveală ”o statuie paleolitică, veche de 17.000 de ani”. Ei au ascuns însă ceea ce aveau să recunoască abia ieri, pe 1 ianuarie 2020, după ce au fost confruntați cu probele culese de Libertatea. Toată povestea lui Venus a început cu însuși profesorul Cârciumaru suspectând o contrafacere, pentru că niciun arheolog de-al lui nu era prezent atunci când doi pasionați, un elev și un inginer silvic, au săpat și au descoperit statuia! Dar arheologii au pretins că au fost și ei acolo.
Cuprins:
- ”A nu se crede că femeile își pierd capul ușor”
- Venus de la Piatra Neamț seamănă cu celebra Venus din Willendorf
- Unul dintre descoperitori: ”Elena Nițu m-a sunat și mi-a zis să mergem să săpăm”
- Doi amatori au norocul pe care nu l-au avut în 100 de ani toți arheologii din lume
- Minunea gresiei nedegradate vreme de 17.000 de ani
- Au avut și un cameraman care a fost convins că a filmat o descoperire arheologică reală
La început, profesorul Cârciumaru ne-a spus că e un fals, că noi am fabricat statuia. Dan Popa, inginerul silvic care, alături de elevul Andrei Smeu, susține că a găsit statuia:
- Descoperirea a fost făcută lângă Piatra Neamț de doi amatori, pe 21 iunie 2019, la ora 12. Chemați de ei, arheologii au ajuns după 9 ore și, împreună cu amatorii, au scos statuia din pământ.
- Arheologii au dus-o pe Venus peste noapte la hotel ”Ceahlăul” din Piatra Neamț, unde s-au cazat și ei.
- A doua zi, pe 22 iunie, cu toții au plantat statuia în același loc în pământ. Frica lor a venit din faptul că amatorii nu au voie, conform legii, să sape în situri fără supravegherea specialiștilor, iar aflarea adevărului ar fi creat probleme penale și ar fi compromis contextul științific al descoperirii.
- Astfel încât arheologii au regizat ”o descoperire” pe care au filmat-o și au fotografiat-o, livrând ”probele” către public, istorici și presă. Doar că jurnaliștii au pus întrebări și tot mai mulți oameni au vorbit.
Un bărbat energic, care nu-și arată deloc cei 78 de ani, și o femeie cu păr brunet, la jumătatea vârstei lui, au apărut, emoționați, pe 18 decembrie 2019, în curtea unui muzeu puțin cunoscut din Târgoviște: Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic.
Profesorul Marin Cârciumaru și arheologul Elena Nițu au anunțat asistența că, după 100 de ani de tăcere arheologică pe toată planeta, România are onoarea de a prezenta lumii o statuie paleolitică scoasă la iveală în stare integrală! Descoperiri se mai făcuseră, dar nu de statui întregi.
Evenimentul s-a desfășurat sub egida Complexului Muzeal Târgoviște, care ține de Consiliul Județean Dâmbovița.
În comunicatul de presă, arheologii au arătat că descoperirea ”e cea mai veche sculptură în piatră din România”. Ca să-și susțină afirmația, au explicat că au reușit să dateze descoperirea la două reputate instituții. ”Pentru precizarea vârstei exacte a statuetei, au fost realizate câteva serii de datări radiocarbon AMS în două laboratoare diferite, Beta Analytic din SUA și RoAMS, laborator al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei. Astfel, rezultatul datărilor AMS a oferit vârsta de 17.000 de ani”, a precizat echipa Cârciumaru.
De fapt, datarea nu a fost a statuii, ci a stratului în care a fost găsită. Profesorul Cârciumaru a evitat să spună acest lucru și a dat impresia, către presă și public, că a confirmat vechimea obiectului. Numai că datarea cu Carbon se poate face doar pe materiile organice, pe oase, lemn, scoici, nu pe piatră, iar statuia e din gresie și poate fi verificată microscopic, dar mult mai greu și aproape niciodată datată cu precizie.
Profesor în arheologie paleolitică:
”A nu se crede că femeile își pierd capul ușor”
Revelația de la Piatra Neamț este demnă de coperta revistei ”Nature”. Paleoliticul este cea mai veche și mai lungă epocă a omenirii și a curs de la 1 milion de ani până la 8.000 de ani înainte de Hristos.
Statuile paleolitice de tip Venus sunt extrem de rare, fiind considerate primele reprezentări ale femeilor din istoria umanității.
În curtea muzeului din Târgoviște, într-un context emoționant pentru feminitate, poanta profesorului Cârciumaru, care a spus la microfon despre statuile de tip Venus că ”multe sunt lipsite de cap, a nu se crede că femeile își pierd capul ușor, ca să fac o glumă”, a obținut o tăcere prelungă din partea asistenței.
Venus de la Piatra Neamț seamănă cu celebra Venus din Willendorf
Ca majoritatea statuilor paleolitice de tip Venus, comoara arheologică dezvelită la Piatra-Neamț reprezintă o stilizare a corpului feminin, cu sâni și fese de mari dimensiuni și cu un cap figurat, asemănător unui capișon sau unei coafuri.
Scoasă de la 2 metri și 90 de centimetri adâncime și măsurând 10 centimetri, Venus din Piatra-Neamț seamănă frapant cu Venus din Willendorf, o statuie celebră cu lungimea de 11 centimetri, recuperată în 1908 și veche de 25.000 de ani.
Descoperirea statuii vechi de 17.000 de ani din Piatra-Neamț ar fi trebuit să fie întâmpinată cu un interes uriaș de către comunitatea științifică din România și din lume. Nu a fost așa.
Din cei 10-15 specialiști cunoscuți, dedicați studiului paleoliticului în România, doar unul singur din afara echipei profesorului Cârciumaru a fost prezent la eveniment: Roxana Dobrescu, de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”.
Întrebat ieri, la Târgoviște, de ce crede că au lipsit colegii săi specialiștii în paleolitic, Marin Cârciumaru a spus că ”în afară de noi, mai sunt cam 5 în toată țara, nu 10-15 cum spuneți, pe restul eu nu-i consider importanți”.
Profesorul a adăugat că ”echipele conduse de mine au descoperit cam 75% dintre artefactele paleolitice din România” și că referințele științifice ale oamenilor săi de la Târgoviște sunt mai numeroase decât ”cele ale institutelor de arheologie din București și Iași, luate împreună”.
Cât despre specialiștii în paleolitic de la Universitatea Valahia, am lăsat o echipă și un sit în 2005 și, de atunci, ei nu au mai găsit nimic!
Marin Cârciumaru:
Libertatea a documentat la Piatra-Neamț, Târgoviște și în București povestea acestei descoperiri istorice. Au ieșit la iveală fapte pe care comunitatea istoricilor din România le intuia atunci când a primit cu mare rezervă anunțul unei descoperiri miraculoase.
Unul dintre descoperitori: ”Elena Nițu m-a sunat și mi-a zis să mergem să săpăm”
Primele discrepanțe au venit chiar dinspre cei care au dezgropat comoara. Inginerul Daniel Popa a spus că, din cauza inundațiilor de pe Bistrița, arheologii plecaseră de câteva zile înapoi, la Târgoviște.
Inițial, Marin Cârciumaru a susținut că arheologii plecaseră din Piatra Neamț ”de câteva ore, până la descoperire”, dar ieri a revenit și a zis că ”parcă plecasem de câteva zile, din data de 19 iunie”.
”Elena Nițu m-a sunat din Târgoviște pe 20 iunie și ne-a zis să mergem să săpăm a doua zi, vineri, că ea trebuia să încheie nu știu ce documente. Săpăturile erau la 2,50 metri și trebuiau să fie la 3 metri, în actele pe care urma să le predea”, a spus Popa.
Le-am zis să se ducă a două zi să vadă care este situația, dacă e totul în regulă, ce s-a distrus, dacă s-a distrus ceva, cât s-a infiltrat apă.
Elena Nițu, arheolog:
-Și doar atât, doar asta le-ați zis să meargă acolo, doamna Nițu?
- Da, să meargă acolo, să vadă care este situația, în momentul în care se elimina pământul distrus, pentru că aveam o parte de pământ distrus și de pantă, știam că ar mai trebui să mai existe un nivel arheologic și că este un steril deasupra. Le-am spus ca să se uite după steril să vadă dacă mai găsesc ceva, dacă mai este o situație de genul asta, aveam foarte mare siguranță pentru că Andrei (n.r. Andrei Smeu, elevul de 18 ani) săpase deja cu noi și ne-am dat seama că Andrei orice recunoaște, nu este o problemă, ne anunță imediat.
-Andrei era angajat?
- El fusese angajat și cu un an înainte pe săpătură, și a săpat cu noi practic la Poiana Cireșului și știam că o să se descurce în cazul în care este ceva și dacă e vreo distrugere extraordinară ne anunță, dacă mai dau de ceva ne anunță. Şi nu era o problemă, că asta este, așa se întâmplă, ne deplasăm imediat și ne întorceam la Piatră Neamț.
Doi amatori au norocul pe care nu l-au avut în 100 de ani toți arheologii din lume
Cert e că, a doua zi, inginerul Daniel Popa și elevul din clasa a XII-a Andrei Smeu au mers la situl Piatra Neamț 1, un loc care se găsește la marginea orașului, chiar lângă unul dintre locurile de picnic ale nemțenilor, Poiana Căprioarei.
”Piatra Neamț 1” nu apare în Repertoriul Arheologic Național, dar profesorul Cârciumaru a spus pentru Libertatea că ”e, într-adevăr, un sit nou, în 2018 l-au descoperit Popa și un prieten al său, și în 2019 am luat aprobare, dar încă nu au venit documentele”.
Minunea gresiei nedegradate vreme de 17.000 de ani
Acolo, într-o ravenă, spun amatorii Popa și Smeu, au săpat începând cu ora 10 dimineața. După două ore, elevul de 18 ani a văzut statuia. ”La început am crezut că e o scoică”, a spus Andrei Smeu. Era 21 iunie 2019 și, susțin ei, descoperiseră prima statuie integrală de tip Venus din lume, din ultimul secol. Era impecabilă!
E o minune să găsești o statuie fără urme de eroziune sau alte degradări cauzate de lunga perioadă de timp cât a stat în pământ, în contrast cu materia din care e făcută - gresie -, adică o rocă sedimentară cu duritate scăzută.
Arheolog, specialist în paleolitic:
Cei doi norocoși spun că au sunat-o pe Elena Nițu, mâna dreaptă a profesorului Cârciumaru, care la început nu i-a crezut.
Când i-au trimis pe telefon poze cu statuia, povestesc ei, Elena Nițu, împreună cu încă doi colegi, Marian Leu și Florin Lupu, au plecat din Târgoviște spre Piatra Neamț. Ea le-a indicat să nu miște statuia din strat și să întărească zona.
Întrebat de ziar de ce nu a mers chiar el să vadă cu ochii lui descoperirea pe care o aștepta de o viață, profesorul Cârciumaru a spus că ”am avut probleme de sănătate și alte probleme”.
Arheologii au ajuns din Târgoviște la Piatra Neamț în jurul orei 21.00. ”Da, cam pe la 9.00 seara”, a confirmat pentru ziar Florin Lupu, arheolog debutant și doctorand.
I-a întâmpinat o supriză. Pasionați de ”spiritele preistorice” şi pentru că ”era solstițiul de vară”, Popa și Smeu povestesc că ”i-am făcut și Elenei ritualul înainte de a intra în sit”.
Acolo, „au zis: «Ce facem, domnul Popa, ce facem acuma? Stăm, păzim statuia aicea?» Zic «Nu, luaţi-o, o ducem la hotel». Am pus-o în folie, fotografiile sunt…”, redă Popa dialogul cu arheologii. Smeu și Popa au pus la dispoziția Libertății pozele făcute de ei, în acea seară, în care se vede că era aproape noapte și apare o folie.
Eu am ţinut folia de aluminiu, Andrei a avut onoarea să o ridice, să o pună pe folie şi-am dus-o la hotel. Şi a doua zi, au tocmit un nenea care a filmat de la muzeul de istorie, am făcut aicea un scenariu, că am găsit-o.
Daniel Popa, inginer silvic:
În noaptea de 21 spre 22 iunie 2019, arheologii s-au cazat la hotelul ”Ceahlăul”. ”Am dus și statuia la hotel”, a spus Elena Nițu.
A doua zi, de dimineață, toți au plecat spre sit. Au plantat statuia în pământ. ”Am adus-o înapoi. Pentru că i-au rămas urmele spatelui în argilă. Şi-am pus-o exact în locul ei. Şi am făcut o poveste, că am descoperit-o, că aia, că aia”, a povestit inginerul silvic Popa.
”Elena se temea că-i va fi ridicată licența pentru că săpasem și descoperisem statuia fără nici un arheolog și atunci am decis să facem asta, cu toții, ca o echipă, ca și cum eram trei când am găsit statuia”, spune Daniel Popa.
E ceva ce nu s-a spus niciodată, nici în comunicat, nici în conferința de la Târgoviște. Inițial, Libertatea a aflat despre dezgroparea și îngroparea statuetei de la Smeu și de la Popa, supărați că ei și-au ținut partea de înțelegere ”să fim o echipă”, cum zice elevul, dar ar fi fost îndepărtați ușor, ușor ”de profesorul Cârciumaru”.
Au avut și un cameraman care a fost convins că a filmat o descoperire arheologică reală
Arheologii au chemat pe 22 iunie 2019 un cameraman, un localnic pe nume Florin Ghimiș, astăzi angajat al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamț.
Ghimiș a filmat și a făcut și poze, o parte dintre ele fiind trimise presei ca să arate ”momentul descoperirii”.
”Da, am fost la acea descoperire arheologică, m-a rugat un prieten, nu am fost plătit pentru asta”, a povestit Ghimiș.
Întrebat de Libertatea dacă a văzut cum s-a îngropat statuia, omul care a filmat a tăcut un timp. ”Nici vorbă! Cum să fie îngropată? Nu s-a întâmplat așa ceva. Ei se opreau, își dădeau seama că sunt aproape de o descoperire”. Cameramanul a crezut că a fost tot timpul la o descoperire reală.
Aranjamentul a mers însă și mai departe. Ghimiș povestește că a fost dus de la șosea până la sit împreună cu ”toată lumea, arheologi și ceilalți”, ceea ce înseamnă că îngropaseră statuia înainte ca el să apară.
Mi se pare că el, operatorul, a venit după ce am pus statuia în strat. Sau, sincer îți spun, nu mai țin minte, dar cred că după, a venit puțin mai târziu.
Inginerul Daniel Popa:
În filmul realizat de Ghimiș, pe care jurnaliștii Libertatea l-au urmărit ieri la Târgoviște împreună cu profesorul Cârciumaru, se vede cum Elena Nițu și toți ceilalți se prefac că descoperă statuia. Marin Cârciumaru a refuzat să pună filmul la dispoziția publicului.
”Haideți toți, ne filmează, e istorie! Bravo! Bravo!”, spun Elena Nițu și colegii săi, la înscenarea descoperirii, filmată pe 22 iunie 2019.
Fotografii mari din această serie de imagini, aceleași trimise și presei, sunt puse în spatele statuii expuse la Muzeul Evoluției Omului de la Târgoviște.
Impresionanta piesă veche de 17.000 de ani ocupă locul central în sala descoperirilor paleolitice.
Tot ieri, Marin Cârciumaru a spus, inițial, așa cum arată filmările făcute de Libertatea, că ”fotografiile au fost făcute pe 21 iunie, în ziua descoperirii statuetei”.
Apoi, când ziarul i-a arătat diferența dintre fotografiile din 21 iunie și cele din 22 iunie, când ieșise soarele, și i-a spus ce au povestit cei doi amatori, profesorul a recunoscut.
Cârciumaru a zis că ”da, colegii mei au îngropat statuia, dar e o reconstituire, se întâmplă în arheologie”.
Același lucru l-a declarat și Elena Nițu, că ”e un lucru comun în arheologie o reconstituire”.
Niciunul dintre ei nu a răspuns la întrebarea: ”Reconstiuirea nu ar fi însemnat ca arheologii să fie absenți, așa cum au fost la descoperirea inițială?”.
Ieri după-amiază, la ieșirea din muzeu, profesorul Cârciumaru a spus: ”Dacă au făcut săpături arheologice fără specialiști e grav, e împotriva legii”. ”E penal?”, l-am întrebat. ”Da, pot exista repercusiuni”, a răspuns el.
Povestea nu se oprește însă aici. Căci în ea apare un personaj care crede că descoperirile de la Piatra-Neamț fac parte din planul lui Dumnezeu pentru gloria dacilor. În afară de banii de la Ministerul Culturii și de la Consiliul Județean și acest om a finanțat echipa de arheologi a lui Cârciumaru.
