474.850 de spoturi TV de reclamă la jocuri și pariuri pe primele 10 luni ale lui 2022. Unele firme de pariuri susțin că „nu vrem să creăm un impact nedorit în societate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) le cere companiilor să respecte, începând cu 3 ianuarie 2023, prevederi legale care există de câțiva ani privind publicitatea la jocuri de noroc: să nu mai apară în reclamele stradale, pe internet și la TV anunțuri despre premiile în bani și bunuri.
Cuprins:
- „Intenția este de a limita această publicitate agresivă”
- Piața de jocuri de noroc și pariuri din România
- 474.850 de spoturi TV la jocuri și pariuri în 2022
- Ce le cere ONJN operatorilor de jocuri de noroc prin acest comunicat
- Pocora, CNA: „Nu îmi poate spune ONJN cum să modific”
- Președintele ONJN: Legea a fost interpretată greșit până acum
- Ce crede industria de jocuri de noroc
- „Impactul comunicatului este zero”
- Industria are păreri mixte, de la „Încurajăm inițiativa” la „Impactul a ce spune comunicatul ONJN este zero”.
- CNA susține că nu a auzit despre așa ceva și că ei lucrează după lege, nu după felul în care ONJN, subordonat Guvernului, interpretează legea.
Pe 8 decembrie, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituția care reglementează industria de jocuri de noroc și pariuri sportive din România, aflată în subordinea Guvernului României, a publicat pe site-ul propriu un comunicat de presă adresat operatorilor de jocuri de noroc privind reclamele la jocuri de noroc.
Instituția le spune companiilor cum să interpreteze și să aplice corect prevederile legale deja existente în ceea ce privește reclamele la jocuri de noroc. Le dă și o dată limită: 3 ianuarie 2023.
„Intenția este de a limita această publicitate agresivă”
Practic, ONJN le indică operatorilor să respecte niște prevederi legale mai vechi privind publicitatea la jocuri de noroc, care nu au fost respectate până acum. Dacă firmele de jocuri nu vor respecta aceste prevederi, ele pot fi amendate.
„Intenția este de a limita această publicitate agresivă”, spune pentru Libertatea Mihai-Silviu Pocora, vicepreședinte ONJN, care execută temporar funcția de președinte. Acesta a fost numit în funcție în 20 iunie, printr-o decizie emisă de către prim-ministrul Nicolae Ciucă.
<strong>În industrie există păreri mixte. Unii operatori spun că susțin inițiativa ONJN, alții spun că pentru ei nu are nicio valoare. </strong>
„Inițiativa (ONJN-ului, n.r.) este discutată și cu noi”, precizează pentru Libertatea Dan Alexandru Ghiță, președinte al Rombet, una dintre asociațiile organizatorilor de jocuri de noroc.
„Frecție la piciorul de lemn”, explică pentru Libertatea un expert privind jocurile de noroc, care a dorit să rămână anonim. „A existat o negociere între autoritate și operatorii de jocuri, ca urmare a discuțiilor intense din societate. Se cerea interzicerea completă a jocurilor, care oricum nu ar fi benefică nimănui. Ca să nu se ajungă acolo, operatorii au fost de acord cu unele măsuri de restrângere. Impactul lor va fi minimal”.
Un proiect de lege inițiat de către 79 deputați și senatori PSD, PNL, USR și AUR, înregistrat la finalul lui noiembrie, prevede interzicerea oricărei forme de publicitate la jocuri de noroc și pariuri sportive. O petiție lansată la mijlocul lui noiembrie și semnată de peste 55.000 de oameni cere interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și pariuri sportive.
Piața de jocuri de noroc și pariuri din România
În România, există două tipuri de operatori de jocuri:
- Cei tradiționali, care au săli fizice de joc, respectiv
- Operatorii de jocuri la distanță, adică companiile care dețin platformele online de jocuri sau pariuri.
Ambele categorii se promovează prin publicitate stradală, publicitate online, dar mai ales, prin publicitate la TV. Operatorii de jocuri la distanță, cei care au platformele online de jocuri sau de pariuri, se promovează cel mai mult la TV, explică experții consultați de Libertatea.
474.850 de spoturi TV la jocuri și pariuri în 2022
În ceea ce privește reclamele la televiziuni, în primele 10 luni ale anului 2022 s-au difuzat aproape o jumătate de milion de spoturi la „Pariuri, loterii, jocuri de noroc”, așa cum este înregistrată categoria în statisticile de publicitate.
<strong>Mai exact, 474.850 de spoturi TV la pariuri și jocuri de noroc au fost difuzate în ianuarie - octombrie 2022, potrivit unei surse dintr-o agenție de publicitate, care are acces la centralizarea reclamei de pe TV.</strong>
Cifra reprezintă 3,6% din totalul spoturilor difuzate pe televiziuni. Față de 2021, numărul de spoturi a scăzut un pic, 474.850 în 2022 de la 491.600 în 2021.
Anul trecut, pariurile, loteriile și jocurile de noroc au reprezentat 3,8% din numărul spoturilor difuzate pe televiziunile din România.
Ce le cere ONJN operatorilor de jocuri de noroc prin acest comunicat
ONJN spune că operatorii tradiționali, adică cei care au săli fizice de jocuri sau de pariuri, nu vor mai putea să precizeze valoarea premiilor în bani sau în bunuri decât în sălile proprii, începând cu 3 ianuarie 2023.
<strong>Nu vor mai putea, de exemplu, să anunțe în bannere stradale că oferă premii de „3 milioane de lei” sau să expună o mașină în fața sălii de joc, ca să atragă clienți. ONJN susține că asta e valabil și pentru reclama TV și online.</strong>
Pentru operatorii de jocuri la distanță, ONJN spune că aceștia nu vor mai putea să anunțe bonusuri decât pe site-urile proprii sau prin reclame online adresate doar către cei care au conturi pe platformele lor online și care și-au dat acordul pentru astfel de reclame. De exemplu, o firmă de pariuri online nu va mai putea să spună într-o reclamă la TV că oferă bonusuri de 3.000 de lei dacă un client își face cont. Pentru altfel de reclame, „constând în atribuirea unor câştiguri băneşti sau de orice fel”, care nu se fac pe platformele proprii, operatorii de jocuri de noroc la distanță vor trebui să obțină avizul ONJN.
ONJN somează deci operatorii de jocuri să respecte anumite dispoziții legale privind publicitatea care deja există din 2018 (pentru operatorii de jocuri tradiționali), din 2016 (pentru operatorii de jocuri la distanță).
<strong>Experții din industrie cu care a discutat Libertatea spun însă că inițiativa ONJN va avea efect restrâns când vine vorba de reclamele TV la jocuri de noroc. </strong>
Pocora, CNA: „Nu îmi poate spune ONJN cum să modific”
„Ca să fie introduse astfel de prevederi, trebuie un corespondent în legislația audiovizuală. Dacă nu există, nu îmi poate spune ONJN cum să modific”, explică pentru Libertatea Cristina Pocora, membru CNA. Iar un astfel de corespondent nu există deocamdată.
Aceasta povestește că instituția a primit multe sesizări de la cetățeni privind reclamele la jocuri de noroc și pariuri, mai ales în timpul campionatelor de fotbal.
„Urmează să discutăm și cu cei de la CNA”, spune pentru ziar Mihai-Silviu Pocora, președintele în funcție al ONJN.
Președintele ONJN: Legea a fost interpretată greșit până acum
Faptul că, până acum, premiile au putut fi semnalate în reclame „a fost o interpretare eronată, din punctul meu de vedere”, mai precizează Mihai-Silviu Pocora.
<strong>A cui a fost interpretarea greșită? „A conducerii ONJN”, adaugă Pocora, care mai spune că nu vrea să arate cu degetul pe cineva anume. </strong>
„Din punctul meu de vedere, s-a interpretat greșit, pentru că textul de lege este foarte clar”, spune președintele ONJN.
De ce ONJN s-a sesizat abia acum? „Pentru că așa mi s-a părut normal, să respectăm legea. Am văzut că există această neconcordanță între textul de lege și ceea ce se întâmplă pe piață. Publicitatea devenea, din ceea ce am observat, tot mai agresivă. Probabil operatorii au zis dacă ăla a putut, eu de ce nu? Dacă ăla a adus trei mașini, eu aduc cinci. Dacă ăla a dat premiu de 5.000 lei, eu dau de 15.000 lei”, precizează Mihai-Silviu Pocora, care conduce ONJN.
Ce crede industria de jocuri de noroc
Industria are păreri mixte despre inițiativa ONJN.
„Este un demers din partea noastră pentru că am văzut că societatea civilă reacționează la mesajele astea și deranjează și am spus să ne autoreglementăm ca să nu se interpreteze greșit și să nu creăm un impact în societate nedorit”, precizează pentru Libertatea Dan Alexandru Ghiță, președinte al Rombet, una dintre asociațiile organizatorilor de jocuri de noroc.
„Noi încurajăm această inițiativă și este de bun augur”, explică Ghiță, care, între aprilie 2021 și decembrie 2021, a fost director de cabinet al fostului președinte al ONJN, Tiberiu Alin Teodor.
El spune că în piață au fost „discuții foarte mari” pe subiectul reclamelor la jocuri de noroc. „Noi promovăm jocurile de noroc ca o formă de hobby, de divertisment, nu vrem să creăm altă imagine”, adaugă președintele Rombet.
„Impactul comunicatului este zero”
„Impactul (comunicatului) este zero față de ce s-a întâmplat până acum, pentru că legea este în vigoare de atâta timp”, spune Odeta Nestor, care conduce Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND). Înainte de a reprezenta industia, aceasta a condus ONJN între 2013 și 2017.
Eu chiar nu am înțeles acel comunicat, nu i-am dat importanță mare.
Legea este în vigoare de câțiva ani, precizează ea. „Cred totuși că este o neînțelegere. Nu are cum să se aplice de la 3 ianuarie. Legea se aplică de câțiva ani, de când este în vigoare. Iar pentru operatorii de jocuri de noroc la distanță, impactul (comunicatului, n.r.) este zero, pentru că spune ceea ce prevede legea.”
Nestor mai spune că va cere lămuriri la ONJN. „Ar trebui totuși întrebată autoritatea dacă legea s-a schimbat, pentru că un comunicat nu poate bate legea.”
Foto principala: Vlad Chirea
misu50 16.12.2022, 12:25
Marele noroc al astora cu jocurile de noroc e ca sunt f. multi tampitei care le trec pragul! E o boala si astia profita!
GoguDemagogu 16.12.2022, 13:34
A trăi în România este o loterie. q.e.d.