„Insula Iubirii” și a abuzului. Foste concurente de pe TV acuză că au fost hărțuite sexual de „ispite”, dar producătorii nu au făcut nimic. „Eram atinse cu orice ocazie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai multe femei care au făcut parte din show-ul difuzat de Antena 1 au povestit pentru Libertatea despre episoadele de abuz emoțional, hărțuire sexuală, amenințări și jigniri pe care le-au trăit, atât din partea „ispitelor”, cât și din partea producătorilor emisiunii. „Pe ispitele feminine (producătorii, n.r.) le numeau «zdrențe», iar concurenții aveau porecle oribile precum «suma tuturor vomelor»”, spune una dintre ele.
Cuprins:
- Ce e „Insula Iubirii”?
- La granița dintre hărțuire și consimțământ
- „Eram atinse cu orice ocazie, în apă sau la petreceri”
- Și bărbații erau atinși de ispite
- „Bărbații pot înșela, dar femeile, nu”
- Concurentele, abuzate emoțional încă din primele sezoane
- Concurenții erau numiți „suma tuturor vomelor”
- „Chiar se calcă pe cadavre pentru o emisiune?”
- Plajă și distracție, pe „Insula Producătorilor”.
- Cum își recrutează „victimele” producătorii acestor tipuri de emisiuni
- Disocierea de emoții
- De ce încă ne uităm la „Insula Iubirii”?
- Abuz și agresiuni sexuale și în emisiunile din alte state
* Atenție: în acest articol apar detalii despre cazuri de abuz emoțional și verbal, hărțuire sexuală și gânduri suicidare.
UPDATE 15:20: Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a discutat, în ședința de miercuri, 13 septembrie, una dintre edițiile emisiunii, cea din 23 iunie. Și a sancționat postul Antena 1 cu somație publică pentru încălcarea unor prevederi din Legea Audiovizualului referitoare la difuzarea, pe TV, de secvențe interzise sau nerecomandate minorilor, la ore la care aceștia pot avea acces.
UPDATE 18:50: O somație publică a primit postul și joi, 14 septembrie, pentru ediția din 28 iulie, în care Oana Monea a fost abuzată în cadă, tot pentru nerespectarea normelor privind protecția minorilor.
Sub pretextul unei întâlniri, Marius, unul dintre concurenții acestui sezon de la Insula Iubirii, a ajuns, alături de una dintre ispite, Oana Monea, într-o cadă cu spumă. La un moment dat, fără vreun avertisment sau vreun gest care să-i dea fetei de înțeles că ar urma să facă asta, i-a luat mâna partenerei sale și a așezat-o în zona sa intimă.
S-a întâmplat în ediția din 28 iulie. „Am simțit că nu există bun simț”, a povestit Oana în fața camerei, în aceeași emisiune. „Cine iubește nu lasă”, au scris producătorii emisiunii de la Antena 1 într-o postare pe Instagram despre episodul de agresiune sexuală.
Nu este singura dată când emisiunea a îmbrăcat incidentele de hărțuire și abuz în divertisment, o arată relatările fostelor concurente cu care a discutat ziarul. În spatele camerelor, femeile susțin că au parte de tratamente aproape identice și nu toate sunt relatate în fața camerei, ori date pe post.
Ce e „Insula Iubirii”?
Cu un format atrăgător și ușor de urmărit, împrumutat din SUA, „Insula Iubirii” a câștigat rapid interesul românilor. Regulile emisiunii sunt simple. În fiecare sezon, cinci cupluri sunt duse pe o insulă din Thailanda timp de patru săptămâni, pentru a-și testa fidelitatea. În acest timp, ei fac cunoștință cu „ispitele”, care încearcă să convingă concurenții să se trădeze reciproc.
<strong>Ceea ce se dorea o experiență inedită s-a transformat rapid într-un coșmar, spun concurentele și ispitele care au vorbit cu reporterul Libertatea. Emisiunea a exploatat permanent participanții pe parcursul celor șapte sezoane de activitate, acuză femeile. Și bărbații au avut parte de episoade de abuz.</strong>
Iar românii au urmărit cu interes „Insula Iubirii”. De la filmulețe la meme, emisiunea a acaparat rapid publicul prin intrigile sale. Așa a reușit să devină unul dintre cele mai vizionate reality show-uri din România, cu o audiență de aproximativ 700.000 de persoane la ultimul sezon.
La granița dintre hărțuire și consimțământ
La sfârșitul lunii iulie, Centrul Filia, ONG pentru drepturile femeilor, a postat pe pagina sa de Instagram despre incidentul Oanei.
„A fost un date (o întâlnire, n.r.) reușit până la un punct. Pentru că nu erau camere, Marius m-a luat de mână, însă, din păcate, mâna mea a ajuns condusă de mâna lui într-o zonă intimă. Am simțit că nu știe ce înseamnă respect, bun simț, sentimente, el știe doar ce înseamnă atracție sexuală și atât”, a spus Oana Monea în cadrul emisiunii. Gestul concurentului a continuat și după întâlnire, în mașină. „El tot continua să discute, ca și cum era o discuție normală”, a povestit Oana în fața camerei, despre acel moment. S-a plâns unei colege din concurs, studentă la Psihologie, căreia i-a spus că „nu vrea să mai treacă prin asta”.
În postarea de pe contul de Instagram, reacțiile fanilor sunt împărțite. O parte dintre ei condamnă gestul abuziv al concurentului, pe când o altă parte blamează victima și îi atribuie vina. „Asta-i meseria ta, de ce faci pe șocata?”, „Hai că ți-a plăcut” și „Hai lasă că nici tu ești vreo sfântă” sunt doar câteva dintre comentariile lăsate de urmăritori pe conturile oficiale de Instagram și Facebook ale emisiunii.
„Mulți dintre fanii emisiunii consideră că, prin rolul lor în emisiune, ispitele sunt ca o marfă pusă în vitrină, la dispoziția concurenților. Ele se îmbracă și se exprimă cu multă încredere în sine, iar astfel ies din rolul tradițional al femeii care ar trebui să fie modestă și subordonată”, spune activista Cami Grad, responsabilă de comunicare la Centrul Filia.
Cuplurile nu sunt plătite ca să participe la emisiune, însă le sunt decontate cazarea, zborul și viza. Se înscriu, admit ele, în mare pentru că o văd ca pe o oportunitate - merg gratuit într-o locație de lux - și pentru curiozitatea experienței.
„Eram atinse cu orice ocazie, în apă sau la petreceri”
Diana Pîslaru sau DeeDee, cum o mai știu fanii emisiunii, a concurat alături de partenerul ei, Robert, în sezonul 3 al show-ului. Am contactat-o după ce a lăsat pe pagina organizației Centrul Filia un comentariu scurt în care vorbea despre mentalitatea abuzivă a producătorilor.
Eram îndemnate frecvent să ne «distrăm» și să consumăm alcool, ispitele masculine având deja băuturile preparate în pahare pentru noi și insistând să bem, că poate «ne îmbătăm mai repede». Existau glume între ei cum că am avea stimulente puse în băuturi, pentru că în Thailanda sunt legale.
Întrebată care era atitudinea echipei de producție când unul dintre participanți întrecea limita, ea a spus că nu se intervenea niciodată, atât timp cât se obținea „conținutul dorit”. Ea a mărturisit și că au existat pe parcursul sezonului nenumărate incidente de hărțuire sexuală.
„Eram atinse cu orice ocazie, în apă sau la petreceri. Agresiunea verbală venea cel mai mult din partea producătorilor, eram făcute «proaste și fără calități». Ni se diminua valoarea prin tot felul de exemple, dar într-un fel manipulativ, astfel încât să interacționăm mai mult cu bărbații”, spune Diana.
Și bărbații erau atinși de ispite
Când una dintre colegele ei a cerut să părăsească emisiunea, producătorii și membrii din staff au înconjurat-o și au început să o umilească, spunându-i că „nu are banii necesari să plătească clauza din contract pentru a părăsi emisiunea”, a povestit Diana. Una dintre clauzele din contract, spun concurentele, le interzice să vorbească despre ceea ce se întâmplă pe platou, în cadrul emisiunii, pentru că aceasta nu este live, ci înregistrată și redată ulterior pe TV.
<strong>„Agresarea colegei mele, când aceasta a cerut să plece din emisiune, a fost pur și simplu ceva de nedescris. Să fii efectiv înconjurată și înjosită din toate părțile… M-a făcut să mă tem în legătură cu ce mi se va întâmpla dacă cer să plec”, a mai spus tânăra.</strong>
După emisiune, Diana a discutat cu partenerul ei și a aflat că și el era atins și pipăit constant de ispitele feminine, fără nicio intervenție a producătorilor. În același episod în care Oana a fost agresată în cadă, una dintre ispitele-femei s-a urcat pe unul dintre concurenți în timpul unei sesiuni de masaj, fără acordul lui. „Eu îi testez pe băieții ăștia la maxim, am vrut să duc gluma la extrem”, a explicat ea gestul în fața camerei.
„Bărbații pot înșela, dar femeile, nu”
„Nu puteam să stăm singure, pentru că (bărbații, n.r.) veneau după noi și făceau tot posibilul ca discuțiile să fie unele de natură sexuală, astfel încât să poată profita de moment și să fim atinse”, a mai spus Diana, 32 de ani, în discuția cu ziarul. Deși au trecut patru ani de când a participat la emisiune, se simte încă marcată de episoadele de hărțuire prin care a trecut.
Concurentele s-au simțit obiectificate constant, iar stereotipurile de gen au fost invocate pe tot parcursul emisiunii, prin replici precum „Bărbații pot înșela, dar femeile nu”.
„Stereotipurile de gen sunt lecțiile pe care le învățăm cu toții de la vârste foarte mici despre ce înseamnă să fii femeie sau bărbat. Învățăm de la părinți, de la școală, din mass-media că fiecare gen trebuie să se comporte într-un anumit fel pentru a fi acceptat”, explică activista Cami Grad.
Printre aceste stereotipuri, explică ea, se numără și rolurile tradiționale din cupluri. „Bărbatul este capul familiei, cel care cucerește, cel care întreține femeia, în timp ce ea se lasă cucerită și are grijă de confortul bărbatului de lângă ea. Din start, toate acestea creează un raport de putere dezechilibrat, care plasează femeile în serviciul bărbaților - fie ca obiect sexual, îngrijitoare sau trofeu”, spune Cami.
Aceste credințe înrădăcinate în cultura noastră au efecte devastatoare asupra victimelor violenței de gen, spune activista. „De mici învățăm că «dacă un băiețel te trage de codițe înseamnă că te place», iar ulterior, că hărțuirea sexuală este un compliment, că este vina femeii fiindcă nu s-a protejat cum trebuie”, explică ea.
Concurentele, abuzate emoțional încă din primele sezoane
Elena Stroe a concurat în 2016 în sezonul 2 al emisiunii și apoi a făcut parte o perioadă din echipa de producție „Insula Iubirii”.
„În primă instanță, atitudinea producătorilor era de prietenie. Aveai senzația ca te susțineau, că sunt empatici. Însă era doar de fațadă. Odată ajunși în Thailanda, lucrurile au început să se schimbe, puțin câte puțin”, a povestit Elena pentru Libertatea. Nu a trecut prin episoade de hărțuire sexuală precum colegele ei, însă spune că a fost abuzată verbal și emoțional atât de producători, cât și de prezentatorul emisiunii, Radu Vâlcan.
„Radu ne vorbea urât, ne ridiculiza sau ne jignea indirect destul de des, lucruri care erau tăiate la montaj. Ne făcea să ne simțim ca niște femei proaste și ușoare. M-a întrebat care îmi este tariful pe partida sexuală și dacă 300 de bahți (monedă thailandeză - 300 de bahți reprezintă echivalentul a 38 de lei, n.red.) este suficient pentru mine”, a mărturisit Elena.
Contactat de Libertatea, Vâlcan nu a vrut să comenteze.
Concurenții erau numiți „suma tuturor vomelor”
Din reacțiile producătorilor la unele comentarii batjocoritoare ale telespectatorilor, Elena a simțit că aceștia au încurajat-o să le accepte, sub pretextul că „reclama negativă este mai bună decât cea pozitivă”. Ceva mai târziu, a primit o propunere care venea „în avantajul ei”: să se angajeze în echipa de producție. Și asta a făcut. La un an după terminarea emisiunii, lucra deja ca reporter și editor de imagine pentru „Insula Iubirii”.
„Montam emisiunea și țineam castinguri cu noii înscriși. Pe ispitele feminine (producătorii, n.r.) le numeau «zdrențe», iar concurenții aveau porecle oribile precum «suma tuturor vomelor», spune ea. Mai mult, afirmă, producătorii o forțau să mintă pe rețelele sociale pentru a întreține imaginea show-ului.
„Îmi impuneau să scriu lucruri urâte pe Facebook despre concurenții din sezonul care se difuza în momentul acela. Să zic că ei mint cu tot ce spun. Să îi denigrez și să prezint emisiunea ca fiind perfectă”, explică Elena, 33 de ani.
„Chiar se calcă pe cadavre pentru o emisiune?”
Georgeta Foiciuc, cunoscută drept Jojo, a participat tot în al doilea sezon al emisiunii. Ea a fost eliminată din reality show după 7 zile, împreună cu partenerul său de la vremea aceea. Înainte de a fi „dată afară”, a fost „certată” de prezentatorul emisiunii, Radu Vâlcan, pentru că nu a încercat să cunoască bărbații, a povestit ea pentru Libertatea.
Jojo și colegele ei au fost abuzate emoțional de membrii din staff, fiind jignite când își manifestau tristețea, acuză fosta concurentă.
„Îmi aduc aminte că venea cineva din staff când noi, fetele, plângeam, și ni se spunea să ieșim afară la băieți, să nu mai stăm «ca proastele» să plângem, că stricăm emisiunea”, spune Georgeta.
Ea mai povestește că membrii echipei de producție erau indiferenți cu privire la stările psihice ale colegelor ei, care s-au înrăutățit în urma presiunii uriașe din partea publicului.
„Presiunea din partea publicului era foarte mare. Una dintre fostele mele colege a avut gânduri suicidare, neputând să îndure rușinea și presiunea publicului. Oare asta nu se poate numi abuz emoțional? Oare cineva din staff știe cu ce s-a confruntat fata asta? Chiar se calcă pe cadavre pentru o emisiune?”, adaugă Georgeta.
Cu toate că timpul petrecut în cadrul show-ului a fost limitat, ea a mărturisit că a fost afectată de experiență. „E o emisiune care poate lăsa răni adânci și te poate afecta foarte mult psihic”.
Emilia Vlad, actuala producătoare generală a emisiunii, nu a răspuns apelurilor și mesajelor repetate ale ziarului, pentru a comenta acuzațiile fostelor concurente. Am contactat în repetate rânduri Antena 1 atât pe e-mail, cât și prin apeluri și mesaje pe WhatsApp către echipa de comunicare a postului și am întrebat, totodată, dacă echipa de producție a emisiunii a pus la dispoziție participanților un psiholog sau un consilier. Nu am primit niciun răspuns până la publicarea acestui text.
Unele concurente au mărturisit că, după participarea la emisiune, au căutat sprijin psihologic.
Plajă și distracție, pe „Insula Producătorilor”.
Potrivit profilului ei de LinkedIn, Emilia Vlad a mai participat și la producția altor emisiuni de pe Antena 1, precum „Te cunosc de undeva!”, un reality show acuzat de presa internațională că folosește practici rasiste.
Pe Instagram, profilul ei este plin de imagini și videoclipuri din perioada filmărilor, în care sunt surprinși într-un resort de lux din Phuket, Thailanda, la mese cu mâncare și băuturi, stând la plajă sau numărând bani.
Cum își recrutează „victimele” producătorii acestor tipuri de emisiuni
Multe concurente au avut parte și de alte experiențe abuzive în trecut, fapt pe care îl dezvăluie chiar ele. De aceea, unele nici măcar nu realizează că tratamentul pe care-l primesc nu este normal, explică psihologul Mugur Ciumăgeanu.
El consideră că emisiunea le exploatează vulnerabilitățile concurenților și că acesta este un criteriu după care producătorii fac selecția.
„Este o operație de potrivire în care persoane dezinhibate, persoane care nu privesc realitatea în nuanțe ale puterii și abuzului se întâlnesc cu niște «scouteri» (termen folosit în fotbal: o persoană care pleacă în „recunoaștere” la meciuri pentru a analiza și propune jucători, n.r.) care caută exact aceste trăsături”, spune Ciumăgeanu.
Disocierea de emoții
Psihologul a vorbit și despre motivul pentru care concurenții cu un istoric abuziv par să fie lipsiți de emoții sau să se pună singuri în situații jenante, fapt ce duce de multe ori la blamarea victimei de către public.
„Noi vorbim în psihologia traumei despre mecanisme prin care abuzul desprinde persoana de propriile emoții. În termeni tehnici, lucrul acesta se numește disociere”, explică el. Emoțiile precum rușinea, iritarea și frica ne țin departe de a ne expune într-un mod periculos pentru noi, adaugă el.
Dacă eu am «șansa» de a nu trăi aceste emoții, mi se pare că nu sunt expus la vreun pericol social. De multe ori, noi când spunem că persoane din reality show-uri nu par să sesizeze penibilul situației, e posibil ca unele dintre ele să aibă elemente disociative care să le facă să nu conștientizeze riscul pe termen lung.
Psihologul mai vorbește și despre fenomenul de „abstracție selectivă”, care îi face pe oameni să selecteze „doar lucrurile care le convin” din mediul în care se află. Acest lucru îi face pe unii participanți să nu recunoască abuzul prin care trec și, în unele cazuri, să se întoarcă în spațiul toxic.
De ce încă ne uităm la „Insula Iubirii”?
Aflată la al șaptelea sezon, emisiunea a ajuns să se bucure de un real succes, inclusiv în rândul generației Z. La o simplă căutare pe TikTok, videoclipurile etichetate cu #insulaiubirii au, în total, 490 de milioane de vizualizări. Dar ce îi face pe oameni să o urmărească?
„Cu cât o emisiune este mai de succes, are mai multe ediții, cu atât producătorii se specializează în a identifica «oițele cuminți» care vor da frumos pe sticlă. Orice show de acest gen este un produs comercial și emisiunea este o metodă de a vinde nevoia de umilire, de proiecție negativă și de abuz al publicului larg, împachetată sub o formă strălucitoare”, explică psihologul Ciumăgeanu.
Emisiunile de divertisment ne oferă de multe ori doza necesară de escapism de care avem nevoie pentru a ne detașa de la problemele vieții de zi cu zi, mai arată specialistul. Desprindem ceea ce vedem pe ecrane de realitatea în care trăim și de multe ori uităm că personajele pe care le avem în față sunt oameni, cu aceleași sentimente și emoții pe care le trăim și noi.
Concurentele și ispitele-femei cu care a discutat ziarul admit că nu au observat nicio clipă abuzurile din sezoanele dinaintea participării lor. Și-au dat seama de agresiuni abia odată ce le-au trăit.
Abuz și agresiuni sexuale și în emisiunile din alte state
Ne uităm la „Insula Iubirii” pentru că, la fel ca orice altă „plăcere vinovată”, ne satisface anumite nevoi. „Unii oameni se uită la reality show-uri pentru că le place să se simtă superiori celor care sunt portretizați, iar cei cu o mare nevoie de răzbunare se bucură să privească oameni umiliți”, explică și psihologul Steven Reiss de la Ohio State University, într-o cercetare despre efectele emisiunilor de divertisment.
Emisiunea „Love Island” a fost de nenumărate ori acuzată că promovează abuzul emoțional, agresiunile sexuale și comportamentul misogin al unor concurenți sau ispite masculine. În Marea Britanie, spre exemplu, aproape în fiecare sezon ONG-ul pentru drepturile femeilor, Women’s Aid, a făcut apeluri publice la adresa producătorilor să intervină când văd comportamente abuzive pe platou.
„Producătorii trebuie să ia atitudine în fața oricărui comportament abuziv pentru că abuzul nu ar trebui folosit ca formă de divertisment”, spunea ONG-ul în 2021. Răspunsul producătorilor a fost la acea vreme că oferă suport psihologic oricui are nevoie și că „monitorizează cu atenție conform protocoalelor stricte” tot ce se întâmplă în emisiune.
În SUA, emisiunea a fost recent lovită de un proces în instanță pentru ultimul sezon. Doi foști angajați au dat în judecată echipa de producție pentru abuzuri, rasism și discriminare, scrie publicația The Wrap. Producătorii au fost acuzați că i-au privat pe concurenți de odihnă, condiții decente de igienă, mâncare și apă, dar mai ales pentru că făceau presiuni asupra femeilor din emisiune, ispite și concurente, să inițieze deschideri și atingeri de natură sexuală, și pentru că făceau comentarii despre corpurile lor.
mica 14.09.2023, 10:01
Ce credeau că le așteaptă acolo?
Paulica1968 14.09.2023, 10:06
Rușinos
DoarDiviziaB 14.09.2023, 10:17
Era evident că așa se întâmplă în culise sau când camerele nu sunt acolo.
Pavel35 14.09.2023, 10:25
Dacă te amesteci în tărâțe te mănâncă porcii. Emisiunea e un spectacol de softp*rn, ceea ce se întâmplă în spatele camerelor e lesne de dedus! Dacă fetele nu voiau să fie pipăite și agresate în orice fel, puteau merge la un concurs de șah, nu la Insula iubirii.
Vrajitoarea 14.09.2023, 10:40
Oare nu te gândești că așa ceva ți se poate întâmpla? Nu vrei probleme NU LE CAUȚI ! Stai acasă și te duci în vacanță când ai bani și îți permiți! Nu spun că aceste situații sunt normale sau că sunt de acord cu abuzul sau hărțuirea, dar ține de fiecare dintre noi cum ne protejăm !