INTERVIU. Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fiscal, desființează rectificarea bugetară: „Uneori am impresia că avem trei guverne”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Nu poți să mănânci prăjitura și să o găsești înapoi în frigider”. Aceasta este concluzia pe care o trage Daniel Dăianu, într-un interviu pentru Libertatea, după analizarea rectificării bugetare propuse de Florin Cîțu. Cheltuielile peste „cât ne ține plapuma” ne vor „îngreuna situația în viitor”, avertizează fostul ministru de finanțe.
Cuprins:
Consiliul Fiscal a prezentat joi, 26 august, o opinie negativă la adresa rectificării bugetare anunțate de premierul Florin Cîțu. Organismul consultativ, care este condus de Daniel Dăianu, semnalează un derapaj major pe partea de cheltuieli.
„Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul Fiscal din 2010 până în prezent prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, creşterea acestora fiind de aproximativ 4,8% faţă de valorile propuse anterior. În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor”, se arată în analiza prezentată de Consiliul Fiscal.
Într-un interviu pentru Libertatea, Daniel Dăianu critică alocarea de fonduri pentru dezvoltare locală și spune că „bugetul nu este un sac fără fund”.
Susține însă majorarea salariului minim, pentru că din cauza salariilor mici pleacă oamenii din țară. Dar și a pensiilor, deși nu crede că este realist să se vorbească de o creștere de 26%, ci doar de o „indexare”.
„Trăiești peste cât te ține plapuma”
Reporter: Consiliul Fiscal a criticat rectificarea bugetară, spunând că veniturile suplimentare trebuie să ducă la reducerea deficitului.
Daniel Dăianu: Nu este o critică, opinia noastră este că într-un an cu o redresare economică puternică, chiar dacă inegală, pe bună dreptate bugetul trebuie să aloce sume pentru protecția populației și sistemul medical.
Creșterea va fi de 7%, cu mult peste ipoteza inițială de 4,3%. De aici rezultă sume care nu sunt insignifiante. Plus că se încasează bani pentru 2020, sunt cam 10 miliarde de lei, bani din impozite care au fost amânate.
Deci avem creșteri de venituri datorate acestei reveniri puternice, plus venituri suplimentare. Asta arată că există oameni onești, nu doar persoane care încearcă să șmecherească statul. În total, sunt venituri suplimentare de peste 17 miliarde de lei.Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal:
- Veniturile suplimentare vor avea un impact asupra deficitului bugetar?
- Ar fi fost normal ca într-un an cu aceste evoluții să fi încercat reducerea deficitului. De ce să fie redus? Nu pentru că vrea Consiliul Fiscal, ci pentru că este bine pentru România. Noi ne îndatorăm, dar nu se poate sine die (pentru totdeauna – n.r.). Conform rectificării, deficitul scade de la 7,16% la 7,13%, dar el crește în cifră absolută. Atunci când lucrurile merg bine, e bine să îți reduci dezechilibrele.
Nu este o situație dramatică, dar ne va îngreuna situația în viitor. Noi trebuie să reducem deficitul de la 9% la 3%. Aveam deficit structural dinainte de pandemie, care înseamnă că trăiești peste cât te ține plapuma.
- Ce trebuie făcut?
- Avem de făcut o consolidare bugetară, adică să reducem deficitul. Avem și deficite externe, care sunt finanțate prin îndatorare. Ar fi trebuit să ajungem de la 7% la 6,5% în acest an.
Dincolo de acest fapt, avem cele mai joase venituri ca procent din PIB, sub noi în Uniunea Europeană mai este doar Irlanda, care este paradis fiscal. Noi trebuie să oferim educație, apărare. Schimbările de climă, amenințările de securitate vor cere venituri considerabile. Și nu avem.
„Bugetul nu este un sac fără fund”
- Vorbiți și de un derapaj major pe cheltuieli.
- Nu am avut disciplină la cheltuieli. Trebuie o programare judicioasă, uneori am impresia că avem trei guverne. Trebuie să prioritizezi și noi nu reușim. Și acum dăm bani la dezvoltare locală.
Eu nu spun că nu trebuie să dai, avem comunități rămase în urmă cu 50 de ani. Dar bugetul nu este un sac fără fund. Nu e nici în ordine să ne bazăm pe fonduri europene, trebuie să stăm pe picioarele noastre.
Eu zic că dacă într-o perioadă favorabilă depășim cheltuielile, ce vom face în anii care vin?Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal:
„Salariul minim trebuie crescut”
- Cum vedeți anul 2022? În acest an am avut pensii înghețate, salariile bugetare înghețate, alocațiile la fel. Va putea face România majorări în 2022?
- Nu vreau să anticipez. Creșterea cu 26% a pensiilor nu este realistă, nu se poate. Nu cred că se poate face decât o indexare. Trebuie însă grăbit actul privind consumatorul vulnerabil în energie.
Va trebui să creștem și veniturile. Când eu am propus o taxă de solidaritate nu a fost degeaba. Eu sunt adeptul taxei progresive, aceasta există și în America, și în Europa. Trebuie să combatem evaziunea și optimizarea fiscală.
Trebuie umblat la exceptări (scutiri de taxe pentru anumite categorii – n.r.). Și salariul minim trebuie crescut, pentru că ne pleacă oamenii din țară. Problema e la taxare. Dacă vrei să faci eliminarea taxelor pe salariul minim, trebuie să majorezi în altă parte. Daniel Dăianu, președinte Consiliul Fiscal:
Americanii au o vorbă: nu poți să mănânci prăjitura și să o găsești înapoi în frigider. Cu venituri fiscale de 27% din PIB, România este de departe codașă în Uniunea Europeană. Nu e o situație fără ieșire, dar nu ne va fi simplu.
Despre firma în care a fost partener cu premierul: „Florin Cîțu a ieșit repede, spunea că are alte nevoi”
- În 2006 ați fondat o firmă, GEA Consulting & Strategy, alături de Florin Cîțu, Liviu Voinea, Dragoș Pîslaru. Cum l-ați cunoscut pe premier și cum ați decis să faceți firma?
- GEA a fost Grupul de Economie Aplicată, o asociație care a fost înființată în contextul în care nu existau grupuri similare. Am gândit să facem un grup de analiză care să facă policy papers. GEA a oferit primul barometru privind activitatea economică în România.
Ulterior, a apărut GEA Consulting & Strategy, care făcea consultanță pe diverse proiecte. A fost director general Dragoș Pîslaru, noi eram asociați. A fost vândută unei firme din Estonia. Florin Cîțu a ieșit repede (din firmă – n.r.), spunea că are alte nevoi.
- Dar de unde îl știați pe Florin Cîțu?
- Îl știam din viața publică, a început să fie mediatizat după ce a venit din SUA. Și Liviu Voinea a venit din Suedia. Nu-l știam înainte să vină din SUA. Pe mulți îi știam doar din scris.
