INTERVIU. Mesaj tranșant de la Chișinău: „Fără ajutor din partea UE și a României, Moldova nu va supraviețui amenințărilor rusești”. Unde nu face Bucureștiul mai nimic
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moscova va face tot posibilul să instaleze la Chișinău o putere loială regimului de la Kremlin și, chiar dacă situația este momentan sub control, fără ajutor extern, Republica Moldova nu va rezista pentru mult timp presiunilor Federației Ruse, explică pentru Libertatea istoricul și politologul Anatol Țăranu, care crede că România ar putea face mai mult.
Cuprins:
Tensiunile cresc în Republica Moldova, țară scindată între cetățenii care susțin cursul proeuropean asumat de președinta Maia Sandu și cei care vor legături mai strânse cu Rusia. În ultimele luni, în Chișinău au avut loc mai multe proteste organizate de partidul prorus ȘOR.
Autoritățile moldovene, precum și serviciile de inteligență americane acuză Rusia că, prin intermediul unor sabotori deghizați în protestatari, vrea să răstoarne în mod violent Guvernul.
Duminica trecută, mai mulți manifestanți au fost reținuți, iar autoritățile moldovene au anunțat că au destructurat o schemă de destabilizare a țării pusă la cale de serviciile speciale ruse.
Rusia, pe de altă parte, și-a negat implicarea. „Regretăm sincer că conducerea Republicii Moldova manifestă prejudecăţi nejustificate şi neîntemeiate la adresa Moscovei. Suferă probabil de infectare cu rusofobie”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
O investigație apărută miercuri în mai multe publicații internaționale dezvăluie un amplu plan, elaborat în 2021, prin care Rusia și-a propus să controleze total Republica Moldova.
„Aplicarea acestui plan e în plină desfășurare, rămâne de văzut și care vor fi limitele Moscovei”, a declarat într-un interviu pentru Libertatea politologul Anatol Țăranu, fost deputat și ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă.
Ce urmărește Moscova
Libertatea: Domnule Țăranu, să începem prin a explica ce se întâmplă în aceste zile în Republica Moldova și ce scopuri sunt urmărite.
Anatol Țăranu: În Republica Moldova are loc un război hibrid declanșat de Federația Rusă, iar unul dintre elementele principale ale acestui război hibrid este reprezentat de protestele organizate de partidul lui Ilan Șor. Aceste mitinguri sunt îndreptate împotriva actualei guvernări, dar, de fapt, urmăresc deturnarea cursului european al Republicii Moldova și readucerea țării sub controlul Federației Ruse.
Obiectivul principal al Rusiei este să înlocuiască puterea de la Chișinău cu una promoscovită. De aceea face tot posibilul să scadă susținerea electorală a actualei guvernări, să creeze haos, inclusiv economic, iar acest lucru se urmărește și prin revendicările pe care protestatarii le fac ca Guvernul să achite facturile la utilități pe lunile de iarnă - ceea ce e absolut irealizabil. Asta e sarcina acelor protestatari care urmează indicațiile venite de la Moscova. Asta este esența evenimentelor recente.
- De ce Rusia a sporit acum presiunile asupra Republicii Moldova?
- Războiul din Ucraina a acutizat problemele deja existente în Republica Moldova. O serie de crize în plan economic afectează statul și pune la grea încercare actuala guvernare. În aceste condiții, Chișinăul își manifestă toată solidaritatea cu Ucraina și conducerea de la Kiev, ceea ce stârnește o mare repulsie din partea Rusiei, care încearcă să schimbe lucrurile în bine pentru sine.
Speranța Rusiei a fost că războiul din Ucraina se va desfășura după un alt scenariu, al Moscovei, că va fi capabilă să răzbată un culoar terestru de la Nikolaev spre Odesa și spre Transnistria, în așa fel făcând Republica Moldova extrem de vulnerabilă, gata să fie supusă chiar și unei ocupații militare ruse. Dar în condițiile în care acest plan nu a reușit, Federația Rusă activează la maximum metodele războiului hibrid pentru a împiedica Republica Moldova să fie conectată de către factorul occidental și cumva să fie întoarsă în zona de influență geopolitică rusească.
- Dincolo de încercările Federației Ruse de a deraia Republica Moldova de la traiectoria proeuropeană, cum afectează acest război hibrid țara?
- În condițiile în care se încearcă destabilizarea, energiile Guvernului sunt consumate pentru a ține sub control acest pericol în detrimentul reformelor economice, dar și din justiție, care ar trebui implementate și fără de care situația social-economică a Republicii Moldova nu se poate îmbunătăți. De fapt, încercarea de a destabiliza politic Republica Moldova e pentru a o menține în starea de țară subdezvoltată, un stat neîmplinit, stat care nu este capabil să-și controleze teritoriul și să garanteze un nivel de trai decent pentru cetățenii săi.
Fără asistență internațională, în primul rând din partea UE și a României, Republica Moldova pur și simplu nu va supraviețui acestor amenințări.
„Transnistria este foarte vulnerabilă”
- Ce rol ar putea juca republica separatistă Transnistria în acest demers al Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova?
- Transnistria este un cap de pod de unde acționează serviciile speciale ruse. Acolo este staționat un contingent al armatei ruse, dar și forțele paramilitare transnistrene sunt subordonate operativ comandamentului militar rus. În total, acolo se găsesc în jur de 5.000 de oameni înarmați, care, într-un fel sau altul, ar putea fi folosiți de către Federația Rusă.
Dar, în același timp, Transnistria este foarte vulnerabilă din punct de vedere operațional. Ea nu are ieșire directă spre teritoriul Federației Ruse și nu are contact direct cu armata rusă, ceea ce face logistica extrem de complicată. Iar Ucraina a masat la hotarul cu Transnistria suficiente forțe militare care, după aprecierea experților, ar putea într-un timp foarte scurt să anihileze componenta militară rusă din această zonă, inclusiv regimul de la Tiraspol, subordonat Moscovei.
În afară de 2.000 de soldați ruși, acolo sunt aproape 200 de ofițeri ai serviciilor speciale ruse, iar ei înțeleg că sunt foarte vulnerabili în fața unei posibile lovituri din partea Ucrainei și de aceea nu-și permit să manifeste multă agresiune în raport cu Republica Moldova. Ei acum caută o soluție de mijloc care le-ar permite să supraviețuiască și să nu provoace Ucraina să folosească forța armelor împotriva lor.
- Așadar, un scenariu în care Rusia să folosească Transnistria în războiul cu Ucraina sau împotriva Republicii Moldova este puțin probabil.
- În această etapă a desfășurării războiului este foarte puțin probabil ca Rusia să încerce să desfășoare operațiuni militare de pe teritoriul Transnistriei. Asta ar însemna ca armata ucraineană să obțină un pretext absolut legal pentru a distruge prezența militară în Transnistria. Iar împreună cu dispariția Transnistriei separatiste, regimul de la Kremlin ar primi o lovitură foarte gravă de imagine, pe care nu și-o permite acum.
Chiar dacă există această ispită de a folosi partea ucraineană pentru a lichida regimul de la Tiraspol, președinta Maia Sandu nu-și permite să facă acest lucru. Cred că în alte circumstanțe, acest plan putea fi pus pe rol, dar dacă acest lucru s-ar întâmpla acum și Ucraina ar ataca Transnistria cu acceptul Republicii Moldova, armata rusă va ataca Republica Moldova. Nu în plan terestru, dar ar putea, de exemplu, să bombardeze Chișinăul cu rachete. Ceea ce va duce la o reacție extrem de vulnerabilă pentru actuala guvernare din partea coloanei a cincea, susținătorilor Federației Ruse din Republica Moldova. Acesta este motivul pentru care e de evitat acest scenariu de anihilare a regimului de la Tiraspol.
Marile vulnerabilități ale Republicii Moldova
- Zilele trecute mai multe publicații internaționale au dezvăluit planul secret elaborat de Kremlin pentru a captura Republica Moldova. Cum apreciați că s-a descurcat Rusia până acum în realizarea obiectivelor propuse?
- Datele acestui plan sunt corelate perfect cu acțiunile pe care le vedem acum în Republica Moldova. Este clar că aceste proteste sunt animate și susținute de Moscova. Acest plan a fost elaborat în 2021, cred că pe parcursul timpului el a suferit adaptări în conformitate cu situația în desfășurare. Războiul din Ucraina inevitabil a adus noi elemente și obiective acestui plan.
Dar un lucru este cert: Rusia nu va privi pasiv cursul de integrare europeană a Republicii Moldova, apropierea tot mai mare de România. Pentru că aceste lucruri pun sub semnul întrebării păstrarea spațiului Republicii Moldova în zona de influență geopolitică a Federației Ruse. În acest sens, eu cred că aplicarea acestui plan e în plină desfășurare, rămâne de văzut și care vor fi limitele Moscovei. Deocamdată miza principală se pune pe aceste proteste menite să destabilizeze situația, să facă ca Guvernul să piardă frâiele dirijării. Apropo, la proteste răsună și cererea alegerilor anticipate pentru a schimba cât mai rapid guvernarea cu una prietenă Kremlinului.
- Care sunt cele mai mari vulnerabilități ale Republicii Moldova în momentul de față?
- Sunt foarte multe vulnerabilități, de ordin economic, de ordin social, dar principala problemă este scindarea pe interior a societății moldovenești, problema identitară care face ca Republica Moldova să se zbată între două obiective: pe de o parte civilizația europeană, pe de alta, civilizația eurasiatică, reprezentată de Federația Rusă. Și nu există astăzi o majoritate covârșitoare a uneia dintre acestea două. Republica Moldova este împărțită în două părți aproximativ egale, iar această dihotomie a societății este cel mai grav lucru, condamnă Republica Moldova la o situație incertă interminabilă.
- Pe de altă parte, vedem că Republica Moldova a reușit să țină sub control lucrurile, a dejucat mai multe tentative ale agenților ruși de a escalada situația.
- Actuala guvernare nu a permis ca planul rusesc să fie împlinit în toată deplinătatea lui. În același timp, nu există opțiuni care ar permite să se producă o consolidare foarte serioasă a societății moldovenești în ce privește parcursul european și în baza identității românești, a identității firești a populației majoritare a Republicii Moldova, ceea ce continuă să mențină starea de scindare în societate, iar asta înseamnă că pericolul se păstrează și o destabilizare e posibilă în viitor.
Deocamdată, guvernul de la Chișinău se descurcă relativ bine, pe post de pompier, dar are probleme atunci când este nevoie să manifeste o abordare vizionară a viitorului Republicii Moldova și a dezvoltării acestui stat. La acest capitol există restanțe foarte serioase, care, deocamdată, nu sunt depășite.
Unde greșește România
- Ce ar mai putea face Republica Moldova pentru a se proteja în fața acestor amenințări venite din partea Federației Ruse?
- Eu cred că ar ajuta niște noțiuni mai rigide în ce privește contracararea amenințărilor venite din partea Federației Ruse, dar și din interiorul țării. Mi se pare că în fața unei mobilizări considerabile a părții proruse din Republica Moldova nu există același efort de mobilizare a partidei proeuropene. Guvernarea, deocamdată, nu recurge la această metodă, ceea ce demobilizează partea proeuropeană a Republicii Moldova și o face vulnerabilă pe fondul acestei mobilizări totale a factorului rusesc.
În același timp, este absolut nevoie ca relațiile, și așa destul de consolidate cu Occidentul, și în primul rând cu România, să crească în intensitate și să fie folosite la maximum pentru stabilizarea țării. În plus, Republica Moldova trebuie să promoveze o politică identitară care nu poate să dea rezultate rapide, dar fără de care nu se va produce o consolidare a societății moldovenești.
Din acest punct de vedere, putem să constatăm că Republica Moldova în viitor va fi sau românească sau rusească. A treia variantă, pur și simplu, nu există
- M-aș întoarce la începutul discuției, când ați precizat că fără ajutor extern, Republica Moldova nu va supraviețui. Cum ar putea contribui România la acest efort, de pildă?
- Există o zonă pe care Bucureștiul aproape că nu o exploatează. România este membră NATO și UE, diplomația românească, dar și tot politicul românesc trebuie să fie mult mai incisivi în ceea ce privește necesitatea respectării unității naționale române. Basarabia este ultima rămășiță a Pactului Ribbentrop-Molotov care n-a fost corijată după cel de-Al Doilea Război Mondial. Bucureștiul aproape că este inert în această problemă, ceea ce de fapt se manifestă ca un element descurajator pentru partea românească a societății moldovenești. Dacă Bucureștiul ar fi mai incisiv în această privință și ar pune problema principială, inclusiv în forurile europene, eu cred că componenta românească a societății moldovenești ar fi consolidată, ar fi mult mai energică și mult mai valoroasă în lupta cu Federația Rusă.
seaman651 20.03.2023, 19:52
"diplomația românească, dar și tot politicul românesc trebuie să fie mult mai incisivi în ceea ce privește necesitatea respectării unității naționale române" Diplomatia romaneasca nu pare sa existe, in afara vizitelor turistice ale lu' Johann Strauss.