Interviu. Mutat în România, un albanez se declară contrariat de prețurile din București: „Veniți la noi și veți rămâne impresionați și de frumuseți, și de economia portofelului!”

Dacă îi auzi numele, ai zice că e român. Doar că el este albanez, din Durrës, al doilea oraș ca mărime după capitala Tirana, port la Marea Adriatică. Kristi Marku are 28 de ani și este apărătorul central al Gloriei Buzău. S-a plimbat destul de mult cu fotbalul, plecând din țara sa în Suedia, apoi în Ungaria, Kosovo, Armenia și Estonia, până să ajungă vara trecută în România.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

„Țară frumoasă, prețuri ca de Occident”

Kristi s-a luptat cu echipa sa pentru un loc în Liga 1, dar a pierdut la barajul de promovare în dubla cu UTA (0-0, 1-5). A apucat să cunoască și un crâmpei de Românie, în timpul liber, nu mult, pe care l-a avut la dispoziție. A dezvăluit într-un dialog cu Libertatea ce anume îi place din ceea ce a văzut.

„Aveți munți spectaculoși și câteva orașe deosebite, mi-au plăcut Bran, Brașov și Sighișoara. Bucureștiul e la nivel de Occident, ca tot, de la faptul că găsești orice și la modul de a te relaxa la o cafenea, terasă, restaurant sau club. Bine, unele prețuri în România sunt la nivel de Occident! Ia să vizitați Albania și veți vedea că veți rămâne impresionați și de frumuseți, și de economia portofelului!”, a transmis stoperul buzoienilor.

„Ieșitul la cafea la rang de artă”

Și-a făcut o impresie despre români. Îi compară, în primul rând, cu ai lui. „Ne asemănăm destul de mult, nu neapărat că suntem oameni primitori, de viață și care iau destinul în piept. Despre Albania, ca și despre România, întâlnești des eticheta că nu ar fi sigură. Sunt idei preconcepute. În aceste țări, pleci temător la drum, dar partea bună este că ai parte de reacții frumoase, pozitive”, a punctat Kristi.

Din ceea ce a gustat mai altfel în timpul liber, Marku a povestit: „Am mâncat kurtos kolacs sau ceva ca niște gogoși, OK, bune, gustoase, însă nu poți să le guști periodic. Și nouă, și vouă ne place să acordăm timp ieșirilor în oraș sau cu prietenii, suntem două popoare care au dus ieșitul la cafea la nivel de artă”.

„Se vorbește multă italiană. Luați camere cu balcon, cât mai sus”

Tot vorbind despre comparații între români și albanezi, despre locuri de vizitat, Kristi a făcut reclamă orașului natal, Durrës. Probabil, cel mai atractiv loc din Albania pentru o vacanță estivală. Sunt aproape 1.000 de kilometri până la Durrës, cu plecare din București, aproape 13 ore de mers cu mașina.

Orașul este situat pe coasta superbei Mări Adriatice, la 38 de kilometri de Tirana, „vizavi” de Bari. Proximitatea și interacțiunea pe scară largă între albanezi și italieni fac ca aproximativ unul din doi sau trei albanezi să vorbească limba lui Dante sau Da Vinci. „La restaurante sau în diverse locuri, vă ajutați cu limba italiană. La mare e deosebit în Albania, și în Durrës, și în alte orașe. S-au investit sume mari în amenajarea hotelurilor și în construirea altora, care arată ca-n Croația, Grecia sau Italia. Doar că sunt mai ieftine. Solicitați camere cu balcon la un etaj superior. Din toate punctele de vedere e mai bine. De la priveliște la confort. Veniți în concediu, deși avem și munte în apropiere. Evitați totuși luna august, care e peste tot luna concediilor, e cea mai aglomerată”, a comentat albanezul.

„Îi cunoaștem bine pe români, sunt mulți studenți albanezi la București”

E un mix de Italia și Grecia, cu prețuri cam ca-n Bulgaria, conform cunoscătorilor, cu toate că albanezii sunt foarte orgolioși și spun că Durres e perla Mării Adriatice, ceva de excepție.

„În Albania sunt plaje largi cu nisip, multe, cu străzi întortocheate, dar care sigur te vor duce în locuri deosebite. Oamenii sunt prietenoși. Îi apreciem mult pe români fiindcă, de zeci de ani, sunt mulți studenți care vin la voi la studii în țară. Bucureștiul e un oraș foarte cunoscut în țara mea. Așa că suntem oricând deschiși să interacționăm și să ne cunoaștem reciproc”, a conchis Kristi Marku.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro