INTERVIU | Vicepreședintele CES Mihai Dragoș reacționează la atacurile premierului: „Guvernul nu a stat la masa negocierilor cu partenerii sociali și cu societatea civilă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a discutat cu Mihai Dragoș, vicepreședinte din partea societății civile în Consiliul Economic și Social, despre declarațiile premierului Florin Cîțu, în urma avizului nefavorabil dat de CES pe proiectul de buget. „Cu siguranță a fost un atac la adresa instituției, este evident la nivel de comunicare publică. Deocamdată, nu știm în ce măsură asta se va transpune în funcționarea relației instituționale”, explică Mihai Dragoș, care precizează că nu vorbește în numele CES.
Cuprins:
După ce Consiliul Economic și Social (CES), o instituţie publică autonomă, reprezentând organizaţiile patronale, cele sindicale şi societatea civilă, cu rol consultativ pentru Guvern și Parlament, a avizat nefavorabil proiectul de buget pe 2021, premierul Florin Cîțu a atacat instituția într-un status pe pagina lui de Facebook.
„Un consiliu politic, cu membri plătiți din bani publici, dar fără vreun fel de răspundere pentru votul lor. Trebuie să știți și acest adevăr”, a scris Cîțu pe 18 februarie.
„Cum credeți că o să fie avizul acestui consiliu politic? Vreau să comparați avizul de azi cu avizele date bugetelor care au distrus România în perioada 2017-2019”, a mai precizat prim-ministrul.
Guvernul a aprobat vineri, 19 februarie, proiectul bugetului pentru anul 2021. Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament.
Factual: Declarația lui Cîțu, falsă
Platforma de fact-checking Factual a arătat că afirmația premierului în legătură cu avizele date de CES între 2017 și 2019 e falsă, nefiind prima dată când instituția dă un aviz nefavorabil în ultimii patru ani. În 5 decembrie 2017, CES a avizat nefavorabil proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.
Atunci, drept răzbunare, Guvernul Dăncilă a dat afară o parte dintre reprezentanții societății civile din Consiliul Economic și Social, printre care și pe Mihai Dragoș. Aceștia au și câștigat în primă instanță procesul împotriva deciziei premierului.
Dragoș a revenit în CES și este în prezent vicepreședinte al Consiliului din partea asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale. Libertatea a discutat cu el despre declarațiile premierului.
„Rolul instituțiilor autonome nu este să semneze ca primarul”
Reporter: Este CES un consiliu politic, cum a spus Florin Cîțu?
Mihai Dragoș: Pe lângă instituțiile subordonate voinței politice a majorității, cum sunt Parlamentul și Guvernul, avem și instituții care funcționează autonom, al căror rol nu este să semneze ca primarul, să fie sau să nu fie de acord cu politicile Guvernului sau ale Parlamentului, fie că vorbim de CCR, de Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului sau Consiliul Economic și Social.
CES este un organism autonom, ceea ce înseamnă că noi ne desfășurăm activitatea în baza legii și nu în conformitate cu viziunea Guvernului sau a Parlamentului. Prim-ministrul și demnitarii, în general, ar trebui să respecte celelalte instituții și organisme constituționale care nu le sunt subordonate direct.
- Prim-ministrul a spus că nu aveți nicio răspundere pentru votul vostru. E adevărat?
- Răspunderea noastră nu este față de Guvern sau Parlament, dar este față de anumite categorii de organizații pe care le reprezentăm, conform legii. Răspunderea noastră este față de organizațiile neguvernamentale care ne-au desemnat, față de confederațiile sindicale și patronale.
Misiunea noastră este de a reprezenta vocea acestor categorii de structuri, care reprezintă lucrătorii, mediul economic, societatea civilă. Pentru aceștia, noi trebuie să exprimăm opinii și să sfătuim Guvernul sau Parlamentul.
„Noi vedem acum un buget de austeritate”
- Care au fost principalele critici față de proiectul de buget actual?
- Noi vedem acum un buget de austeritate, chit că nu este la fel de auster precum cel din timpul crizei economice trecute, dar este un totuși un buget de austeritate, cu multe tăieri. Este firesc că noi avem misiunea să ridicăm în dezbatere acest lucru, în raport cu Guvernul.
Problema este că, din păcate, Guvernul nu a avut consultări, nu a stat la masa negocierilor, în mod real, cu partenerii sociali și cu societatea civilă. De altfel, nici nu a fost o dezbatere publică pe buget.
Bugetul este foarte scăzut pe sănătate și pe educație. Există tăieri de cheltuieli de la asistență socială, care au, de asemenea, un impact important.
Era cumva de așteptat ca în absența unui dialog, în care Guvernul să ne explice ce vrea să facă, ce măsuri sunt temporare, ce măsuri sunt permanente, cum se compensează impactul lor, ce beneficii au politicile, nu putem să avizăm pozitiv. De dragul a ce? Au votat pentru aviz nefavorabil 34 din cei 42 de membri.
Este un semnal de alarmă pe care am vrut să îl transmitem, că atunci când se adoptă politici de relevanță foarte mare în societate, trebuie să existe acest spațiu de discuție, de dialog, și chiar de negociere, înainte de adoptarea propriu-zisă.
Până și Consiliul Fiscal, care a dat o opinie favorabilă, are observații legate de faptul că, de exemplu, reducerea deficitului se bazează foarte mult pe tăieri de cheltuieli și nu pe creșterea veniturilor.
<strong>„Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.” - </strong><a href="http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20buget%202021%20si%20SFB.pdf?fbclid=IwAR00DhfluYZq7rQGcnZX3RLRAvah5GAC1uq_0oXE5PuKpbdB1W-Sts2stXY"><strong>Consiliul Fiscal</strong></a><br>
„Parlamentul și Guvernul sunt ale României, au datoria să respecte ansamblul societății”
- De ce contează consultarea publică?
- Atunci când candidează pentru o funcție politică, candidații sunt ai partidelor politice. Dar Parlamentul și Guvernul sunt ale României, au datoria să respecte ansamblul societății, nu doar viziunea partidului care i-a propulsat spre respectivele funcții. Iar această viziune a societății se exprimă în cadrul dezbaterilor, prin structuri cum este și Consiliul Economic și Social.
Este datoria lor să înțeleagă perspectiva sindicatelor, a patronatelor, a organizațiilor neguvernamentale, a altor cetățeni, și ulterior, eventual să își adapteze actele normative, să stea la masa dezbaterilor, în funcție de informațiile pe care le primesc.
- Cum ați interpretat mesajul premierului?
- În acest moment, este probabil o reacție la cald pe avizul negativ. Cu siguranță, prim-ministrul a fost deranjat că avizul este nefavorabil. Este prea devreme să ne pronunțăm dacă asta va avea alte consecințe referitor la modul în care Guvernul ia sau nu ia în considerare avizele CES. Cu toate acestea, evident că există o îngrijorare. Dorința noastră este să existe o colaborare loială, însă cu respectarea independenței noastre.
Eu am fost dat afară o dată din CES, în perioada unei guvernări PSD, când prim-ministru era Viorica Dăncilă, tocmai pentru că am avizat în alt mod decât a considerat Guvernul actele normative.
Asta nu este o atitudine democratică. Democratic este să respecți atribuțiile instituțiilor, în măsura în care nu este o relație neloială din partea cealaltă. Nici noi nu am zis, o să ținem bugetul până la început de martie, final de februarie, pentru că avem dreptul. Înțelegem când este o urgență. Însă nu o să putem să dăm avize sau să exprimăm opinii în care nu credem pentru că Guvernul ține la ele.
Cu siguranță (declarația premierului - n.r.) a fost un atac la adresa instituției, asta este evident la nivel de comunicare publică. Lăsate fără răspuns, aceste afirmații nu sunt în regulă. E vorba de o instituție prevăzută în Constituție, a cărei autonomie trebuie respectată de decidenți. Deocamdată, nu știm în ce măsură asta se va transpune în funcționarea relației instituționale. Speranța noastră e că a fost o ieșire de moment.
