Învierea lui Iisus Hristos. Totul despre cea mai veche sărbătoare a creștinătății
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Învierea lui Iisus Hristos este considerată cea mai veche sărbătoare a creștinătății. Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. Cuvântul „Paşte” vine din ebraicul pesah - trecere. Paştele evreilor marchează trecerea „poporului ales” prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan.
Cuprins:
Paştele creştinilor este, în primul rând, sărbatoarea Învierii Domnului. Învierea lui Iisus Hristos (Paștele) este cea mai mare sărbătoare a mai multor biserici printre care și Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică sau Biserica Reformată. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta.
Sărbătoarea Paştelui este considerată una a bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar și ritual pentru credința creștină - ortodoxă, catolică și reformată. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaștem astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos
Ea este precedată, în timpul Săptămânii Sfinte, de comemorarea patimii şi morţii Domnului. Ca tradiție în Săptămâna Mare, în joia de dinaintea Paştelui au loc Liturghia Crismei sau a Uleiurilor Sfinte şi Liturghia Cinei Domnului. În Vinerea Sfântă, credincioşii romano-catolici, în semn de participare exterioară la jertfa Mântuitorului, ţin post - mănâncă doar o dată - şi se abţin de la carne.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica Catolică priveghează în rugăciune şi nu se celebrează în cursul zilei nicio acţiune liturgică.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, este celebrată Vigilia Pascală, care exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
Povestea învierii lui Iisus Hristos
În duminica de Florii, Iisus a intrat în Cetatea Ierusalim, fiind primit de discipolii săi şi de locuitori cu osanale şi frunze de palmier, aceasta fiind singura dată când Hristos a acceptat să fie aclamat drept un Împărat.
Zilele următoare intrării lui Iisus Hristos în Ierusalim sunt ultimele din viaţa de om a Mântuitorului, timp în care le-a oferit ucenicilor săi ultimele porunci şi sfaturi, ştiind ce va urma. În primele trei zile ale Săptămânii Mari a adus Cuvântul Domnului în Cetatea Ierusalimului, în Miercurea Mare fiind vândut de Iuda pe 30 de arginţi gărzilor.
În Joia Mare a avut loc Cina cea de Taină, când Iisus şi-a adunat apostolii şi le-a oferit pâine şi vin, corpul şi sângele său, anunţându-i că va fi ucis. În aceeaşi seară, în Grădina Ghetsimani, unde s-a dus cu ucenicii săi să se roage, a fost luat de gărzile Cetăţii şi dus la judecată.
Ziua următoare, la judecată, a fost găsit vinovat de către iudei, şi a fost condamnat la crucificare de către Ponţiu Pilat, cu toate că el nu îi găsise nicio vină. Iisus şi-a purtat crucea în spate până pe Dealul Golgota, unde a fost răstignit între doi tâlhari, cu o plăcuţă deasupra capului pe care scria ‘Iisus Nazarineanul Regele Iudeilor’. Aici, Hristos moare, iar în acel moment s-a cutremurat pământul, iar soarele s-a întunecat.
În aceeaşi seară, trupul lui Iisus a fost luat de Iosif şi Nicodim din Arimateea, care îl îngroapă într-un mormânt săpat în piatră. În dimineaţa zilei de Duminică, Maria, mama lui Iisus, şi Maria Magdalena merg la mormânt, însă nu-l mai găsesc acolo, semn că Hristos a Înviat.
Împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. În conştiinţa Bisericii, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul şi culmea tuturor sărbătorilor şi a praznicelor. Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, praznic al praznicelor, este şi sărbătoare a sărbătorilor.
Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mărită, îmbucurătoare şi solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.
Obiceiuri de Paște
Sărbătoarea Paștelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălțarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăsește în salutul "Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!".
De Paște, nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, bucuria fiind sentimentul care domină Învierea. Oamenii își pun haine noi, de culori deschise și pregătesc bucate tradiționale - pască, ouă vopsite, cozonac și miel.
În bisericile ortodoxe, slujbă de Înviere începe în jurul orei 23:00.
Învierea Mântuitorului este proclamată în afara bisericii pentru că ea îi privește pe toți oamenii-credincioși sau necredincioși. La miezul nopții, preotul iese din biserică având lumânarea aprinsă și îi îndeamnă pe cei prezenți: "Veniți de luați Lumină!". În multe locuri, Lumina este împărțită credincioșilor împreună cu bucățele de pâine stropite cu vin, denumite Paște.
După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul avându-l în frunte pe preot, dascăl și cântăreți înconjoară biserică de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le". Apoi, se intră din nou în biserică, unde continuă slujbă de Înviere, care durează până în jurul orei 03:00 dimineața.
Credincioșii care au postit în toate cele șapte săptămâni se pot împărtăși în Noaptea de Înviere.
Una dintre tradițiile străvechi de Paște o reprezintă ouăle vopsite. Creștinii, încă de la început, au legat de ouăle roșii simbolismul învierii neamului omenesc prin Mântuitorul Iisus Hristos, dar și pe cel al creării din nou a lumii, culoarea roșie însemnând sângele Domnului curs pe Cruce.
"Oul pascal" reprezintă simbolul văzut al învierii morților, a cărei garanție este însăși Învierea cea din morți a Domnului.
Un alt obicei de Paști este acela că după slujbă credincioșii să meargă la cimitir, unde aprind lumânări pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomană celor sărmani.
Ce înseamnă Hristos a înviat! Arsenie Boca și Părintele Cleopa despre Paște
Părintele Cleopa și Arsenie Boca explicau ce înseamnă Hristos a Înviat!
Părintele Cleopa
“Prin Înviere, amăgirea diavolilor s-a pierdut.”
“Prin Înviere biruim moartea.”
“Domnul şi Dumnezeul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos a luminat toate prin Învierea Sa.”
“Să ne sărutăm duhovniceşte frate cu frate, să ne împăcăm, să ne iubim unii pe alţii căci astăzi am dobîndit iertarea şi mîntuirea prin Înviere.”
Părintele Arsenie Boca
“Hristos a Înviat! înseamnă: într-adevăr Dumnezeu există!”
“Hristos a Înviat! înseamnă: viaţa e mai tare ca moartea!”
“Hristos a Înviat! înseamnă: toate nădejdile bune ale omenirii sunt îndreptăţite!”
“Hristos a Înviat! înseamnă: toate problemele vieţii sunt pe deplin dezlegate!”
“Hristos a Înviat!, prin urmare nu se termină totul cu mormântul.”
Ce nu ai voie să faci în noaptea de Înviere
În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștin-ortodocșii sărbătoresc Învierea lui Iisus, iar la miezul nopții, merg în biserici, pentru a lua lumină. Preotul îi primește cu urarea „Hristos a Înviat”, iar ei trebuie să răspundă cu „Adevărat a Înviat”. De la slujbă, oamenii merg acasă cu lumânarea aprinsă, iar tradiția spune că Lumina Sfântă trebuie dusă în fiecare cameră, pentru a alunga răul. Ai grijă ca lumânarea să nu ți se stingă, pentru a fi ferit de rele tot anul. Lumina de Înviere are scopul de a te lumina pe tine și locul în care trăiești.
Nu este bine să arunci lumânarea pe care ai avut-o la slujba de Înviere. Tradiția spune că, dacă o aprinzi în momentele grele, te va ajuta să treci cu bine peste ele.
Se mai spune că cine se naște de Paște va fi plin de noroc toată viața, în timp ce sufletele celor care mor în Sâmbăta Mare se plimbă între Rai și Iad, între lumea viilor și cea a morților.
În Noaptea de Înviere nu este bine să pui mâna pe sare, deoarece se spune că îți vor transpire mâinile vara.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
