Dosarul „Păcura”: Cum s-a ales Mihai Chirica cu urmărire penală și sechestru pe avere. Totul a început cu o donație către Republica Moldova
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
DNA a început urmărirea penală împotriva a zece angajați ai Primăriei Iași, în frunte cu primarul Mihai Chirica. Libertatea a reconstituit pas cu pas ancheta procurorilor în baza informațiilor obținute din surse judiciare.
Cuprins:
- Totul a pornit de la o donație către Republica Moldova
- Cele trei variante de rezolvare prezentate de Primăria Iași
- Controverse privind cantitatea exactă de păcură din depozite
- O formă „plăsmuită” a facturii a fost fluturată de funcționarii primăriei
- Primăria a deschis proces împotriva ANRSPS
- Lista inculpaților și a acuzațiilor imputate de DNA
Pe lista de suspecți s-ar afla și președintele Rezervelor Statului, Georgian Pop, însă DNA nu a comunicat în cazul acestuia, precum și altor patru angajați ai aceleiași instituții, o calitate de inculpat. La mijlocul este modul în care au fost lichidată păcura din rezervele de stat la Iași.
Totul a pornit de la o donație către Republica Moldova
Păcura statului depozitată la Iași a intrat în atenția publică în primăvara anului 2022: atunci, România a decis să doneze combustibil către Republica Moldova inclusiv 5.000 tone de păcură.
Combustibilul urma să fie livrat de la Iași: în baza unui contract între Rezervele Statului și Primăria Iași, păcura era depozitată la CET II Holboca fără chirie sau alte cheltuieli de mai bine de 20 de ani.
La mijlocul lunii martie 2022, înainte de primul transport, inspectorii Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) consemnau într-un proces-verbal că în depozitele de la Iași existau 5.473 tone, cu 114 tone mai mult față de combustibilul stocat de stat – diferența aparținea societății Termo Service Iași, păcura fiind necesară sistemului de termoficare a Iașului.
La finalul lunii aprilie 2022, în baza unui raport al SGS România, ANRSPS constata „diminuarea fără aprobare legală a stocului de rezervă de stat, păstrat în depozit, cu cantitatea de 542.494 kg păcură (sub 1% sulf)”.
Cele trei variante de rezolvare prezentate de Primăria Iași
La acel moment, conform contractului și legislației în vigoare, ANRSPS a acordat primăriei un termen de 30 de zile pentru reîntregirea cantității. Municipalitatea răspunde autorității 28 de zile mai târziu și propune trei variante de soluționare amiabilă: reîntregirea, achitarea contravalorii sau efectuarea unei expertize pentru a se stabili cu exactitate cantitatea din depozite, deși rezervoarele erau deja aproape golite. Între timp, se făcuseră transporturi către Republica Moldova.
A doua zi după adresa primăriei, ANRSPS accepta achitarea contravalorii păcurii, la un preț de 3.155 lei/tonă, respectiv 2,03 milioane de lei, bani care au fost plătiți de primărie în aceeași zi (27.05.2022) în care a venit răspunsul ANRSPS. Această sumă este invocată de procurorii DNA drept prejudiciu adus bugetului local.
Astfel, DNA susține că primăria ar fi făcut o achiziție fictivă, iar funcționarii instituției, sub autoritatea primarului, ar fi conlucrat pentru a acoperi situația în acte – procurorii ar fi identificat inclusiv note de recepție falsificate.
„Potrivit reglementărilor fiscale aplicabile, bunurile constatate lipsă din gestiune nu sunt considerate livrări de bunuri (...) Cu toate acestea, factura a fost emisă ca și cum ar fi existat o operațiune de vânzare”, spun surse judiciare, care subliniază inclusiv că ANRSPS și-ar fi dat acceptul „pentru operațiunea inversă și contrară legii” în sensul că ar fi renunțat la reîntregirea stocului în urma plății propuse și realizate de primărie.
Controverse privind cantitatea exactă de păcură din depozite
Factura ar fi avut la bază analizele anterioare făcute la depozite. După organizarea mai multor transporturi spre Republica Moldova, ANRSPS a efectuat o verificare a stocurilor: așteptările erau ca în depozite să mai fie 788 tone, dar analizele ar fi arătat o cantitate efectivă de 246 tone, diferența de 542 tone fiind considerată „dispărută”. Modul în care a fost măsurată cantitatea a stârnit controverse.
„Din cauza depunerilor de șlam de pe fundul rezervoarelor și a lipsei informațiilor referitoare la înălțimile de referință, măsurătorile ar putea fi imprecise. Astfel, acestea sunt doar cu caracter orientativ. Rezervoarele nu dispun de tabele de calibrare, astfel determinarea cantitativă nu este posibilă”, se arată în raportul SGS realizat la comanda ANRSPS. În același document se preciza că în rezervoare existau inclusiv cantități de apă segregată.
Măsurătorile au fost contestate de angajații Termo Service, iar procesul verbal a fost semnat cu obiecțiuni. De exemplu, raportul SGS arăta un conținut de apă de 26% într-un rezervor, în timp ce analiza proprie a societății primăriei arăta un conținut de aproape 3% - ceea ce însemna practic o diferență de 78 tone. Analog, angajații Termo Service au invocat diferențe și la alte rezervoare, iar, cumulat, aceste diferențe ar fi însemnat peste 460 tone (inclusiv cantități reziduale).
ANRSPS a respins obiecțiunile și a solicitat primăriei să reîntregească stocul.
O formă „plăsmuită” a facturii a fost fluturată de funcționarii primăriei
Peste operațiunea ANRSPS-Primărie s-a lăsat liniștea până la jumătatea anului 2023 când la poarta instituției a bătut Curtea de Conturi. În ianuarie 2024, inspectorii au finalizat raportul și au sesizat organele de cercetare penală. Inițial, dosarul a ajuns la parchete (Judecătorie și, ulterior, Tribunal) pentru ca, în final, în septembrie 2024, la nouă luni de la sesizarea inițială, să intre în atenția DNA.
Potrivit surselor judiciare, ancheta DNA ar fi constatat că inspectorii Curții de Conturi ar fi fost păcăliți. „Echipei de control i-a fost prezentată o formă plăsmuită a facturii”, spun sursele.
În timpul administrării de probe, procurorii ar fi identificat două forme distincte ale aceleiași facturi. Cea care fusese prezentată inspectorilor era semnată de un director al primăriei (la rubrica „Bun de plată”), în timp ce cealaltă, care ar fi stat efectiv la baza plății, ar fi fost semnată de o funcționară care nu ar fi avut drept de semnătură.
Explicația? Directorul, care nu este suspect în acest dosar, era plecat în concediu în perioada efectuării plății, iar factura „plăsmuită” ar fi fost făcută ulterior achitării banilor „pentru a crea aparența respectării competenței funcționale privind aplicarea vizei «bun de plată»”.
Primăria a deschis proces împotriva ANRSPS
La finalul lunii februarie 2024, ulterior deschiderii dosarului penal la parchet, primarul Mihai Chirica a solicitat efectuarea unei expertize tehnice a stocului de păcură în baza unor mostre care ar fi fost disponibile, spun procurorii, ulterior lichidării rezervei de stat.
„Urmare a analizei documentelor, a analizelor de laborator efectuate asupra produsului din cele 4 rezervoare, a istoricului depozitării produsului păcură (depozitată în cele 4 rezervoare de peste 20 de ani), a situației constatate la fața locului și a modului de comportare în timp a produsului, concluzia expertului tehnic este că cele 542.494 kg păcură sub 1% sulf nu reprezintă o lipsă, ci este o depreciere a produsului (apă amestecată cu lichid păstos-vâscos), iar contravaloarea acestei cantități nu poate fi considerată prejudiciu”, se arată în expertiză.
În baza acestui raport, Primăria a solicitat ANRSPS să restituie banii achitați conform facturii din 2022, dar autoritatea centrală a refuzat, iar municipalitatea ieșeană a deschis o acțiune în instanță. Procesul se desfășoară la Tribunalul București, iar următorul termen este la mijlocul lunii noiembrie 2026.
Lista inculpaților și a acuzațiilor imputate de DNA
Pe lista DNA figurează 15 suspecți, inclusiv șeful ANRSPS, Georgian Pop. În cazul acestuia, precum și altor patru angajați ai instituției, DNA ar verifica modul în care au contribuit la acceptarea soluției de plată și emiterea facturii.
După audierile din ultimele două săptămâni, DNA a anunțat că a pus în mișcarea acțiunea penală doar în cazul a 10 persoane, toate de la Primăria Iași, în frunte cu primarul Mihai Chirica. Acesta este acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
„Chirica Mihai cunoștea că suma de 2.036.882 lei nu privea o achiziție obișnuită de păcură, ci modalitatea aleasă pentru rezolvarea unei diferențe de stoc constatate și contestate, cu privire la care chiar Municipiul Iași propusese efectuarea unei expertize pentru stabilirea cantității reale. În aceste condiții, existența avizelor aplicate de ceilalți funcționari nu poate substitui propria verificare pe care acesta trebuia să o exercite în calitate de ordonator principal de credite și nici nu putea transforma într-o obligație certă, lichidă și exigibilă o pretenție a cărei natură și întindere erau cunoscute de acesta ca fiind litigioase”, potrivit procurorilor.
DNA a dispus și punerea sub sechestru a unui apartament deținut de primar în centrul Iașului și a unui teren dintr-o comună limitrofă municipiului. În declarații acordate presei cu ocazia audierilor, primarul a respins acuzațiile care i se aduc.
Alți patru funcționari ai primăriei (Anca Gavriluță, Elena Mihăilescu, Carmen Grigoriță și Petronale Enache), din diverse departamente, sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu întrucât au înlesnit emiterea plății prin semnarea, atestarea legalității, prelucrarea și certificarea prețului aferent facturii.
De abuz în serviciu este acuzată și Ancuța Ghiurco, inspector la serviciul contabilitate. „A acordat viza de control financiar și a dat dispoziție să fie întocmite instrumentele de plată prin care au fost afectate fondurile de la bugetul local”, conform surselor judiciare.
În cazul altor patru funcționari (Elena Mihalișcă, Cătălin Țurcanu, Cătălin Svichiu și Ciprian Lupașcu), acuzația procurorilor este de fals intelectual în formă continuată. Acestora li se impută falsificarea a patru de note de recepție care ar fi atestat existența și recepția cantității de păcură.
Procurorii au descoperit în timpul anchetei că recepția fictivă din mai 2022 nu ar fi fost un caz unic și ar fi identificat alte trei situații în care astfel de documente ar fi fost falsificate cu ocazia altor tranzacții între ANRSPS și Primăria Iași cu privire la rezervele de păcură – municipalitatea a achiziționat anterior alte cantități pentru a le utiliza la CET II Holboca, centrala pe cărbune scoasă în prezent din uz.
Punerea în mișcarea a acțiunii penale a venit după doi ani de cercetare la nivel de DNA, timp în care procurorii au organizate mai multe percheziții la primărie.
