Iohannis: ”Abordarea NATO față de Rusia a rămas neschimbată”. Ce au decis liderii Alianței la Londra
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Klaus Iohannis a declarat miercuri la finalul summitului NATO de la Londra că abordarea NATO față de Rusia a rămas neschimbată. Șeful statului a răspuns astfel unei întrebări privind deschiderea afișată de unii membri ai Alianței, printre care Emmanuel Macron, pentru o relație mai bună cu Moscova.
”Abordarea față de Rusia a rămas neschimbată și nu văd de ce ar trebui să schimbăm acest lucru”, a declarat Klaus Iohannis la Londra, imediat după încheierea reuniunii NATO.
”Unii au subliniat nevoia unei comunicări mai bune cu Rusia, dar abordarea rămâne ca până acum, una de consolidare a flancului estic. Și se poate da sentimentul de siguranță și de securitate membrilor NATO”, a întărit președintele.
Întrebat cu privire la afirmaţia făcută de preşedintele francez, Emmanuel Macron, conform căreia "NATO ar putea fi în moarte cerebrală", Klaus Iohannis a arătat că "aceasta nu a fost luată ca atare".
Nu cred că cineva a luat această afirmaţie ca atare. A fost o afirmaţie, a şi reiterat preşedintele Macron, care a dorit să şocheze un pic, ca să iniţieze un proces de reflecţie şi noi toţi suntem de acord că NATO este puternicăKlaus Iohannis, președintele României:
NATO: Creșterea puterii Chinei este ”o provocare”
Iohannis a mai spus că importanţa relaţiei transatlantice nu a fost pusă la îndoială de nimeni.
"Şi eu am subliniat importanţa acestei relaţii, însă este nevoie de un proces de reflecţie. Trebuie să stabilim împreună care sunt ameninţările la care trebuie să facă faţă NATO, cine sunt adversarii noştri, cum se relaţionează NATO cu noile puteri. De exemplu, ce abordare va avea NATO faţă de China - sunt întrebări foarte legitime.
Şi aceste chestiuni trebuie clarificate, cum de exemplu trebuie să clarificăm cum abordăm terorismul internaţional, cum se abordează teatrele de război unde NATO nu este prezentă ca atare, dar sunt prezenţi membrii noştri. Deci, trebuie să existe o corelare între noi şi dacă misiunea nu e expres una NATO, ca să evităm unele situaţii cum a apărut, de exemplu, în Siria", a argumentat şeful statului.
Liderii statelor membre ale NATO, reuniţi la Londra, au adoptat miercuri la finalul summitului o declaraţie comună în care exprimă ''solidaritatea, unitatea şi coeziunea'' ţărilor lor şi recunosc, pentru prima dată, creşterea puterii Chinei drept o ''provocare'', transmit AFP şi dpa, citate de Agerpres.
De asemenea, documentul cuprinde invitaţia adresată secretarului general al NATO de a începe un proces de reflecţie cu privire la viitorul Alianţei Nord-Atlantice.
Consolidarea flancului estic
Textul declaraţiei arată că ''acţiunile agresive'' ale Rusiei constituie o ameninţare pentru securitatea euro-atlantică şi dă noi asigurări că NATO este o alianţă exclusiv defensivă, care ''nu reprezintă o ameninţare pentru nicio ţară''.
Documentul menţionează că desfăşurarea de noi rachete cu rază medie de acţiune de către Rusia ridică riscuri semnificative pentru securitatea euro-atlantică şi că ''aliaţii sunt ferm angajaţi faţă de implementarea deplină a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare în toate aspectele sale, inclusiv dezarmarea nucleară, neproliferarea şi utilizarea paşnică a energiei nucleare''.
În plus, NATO a aprobat planul de apărare al NATO pentru Polonia şi statele baltice, după ce Turcia a renunțat la blocarea acestei măsuri, din cauza disputei pe tema intervenției împotriva kurzilor din Siria.
''Am convenit asupra unui plan defensiv actualizat pentru statele baltice şi Polonia'', a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Planul defensiv elaborat de NATO are în vedere prevenirea unui atac al Rusiei asupra Poloniei şi celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia).
