Un summit tensionat, dar cu o singură concluzie: ”Europa nu are alternativă pentru NATO”. Cum citim din România deschiderea lui Macron față de Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Marți a început la Londra un summit NATO aniversar, care nu pregătește decizii majore, dar îi prinde totuși într-un moment tensionat pe aliați, pentru că au viziuni diferite în privința viitorului Alianței și se încaieră în declarații publice.
Cuprins:
Declarațiile recente ale lui Emmanuel Macron, care a spus că nu vede în Rusia un ”inamic” al NATO și crede chiar că Moscova ar trebui să fie un partener de securitate, nu au sunat bine în estul Europei.
Dezbaterea este nuanțată, așa că Libertatea a vorbit cu patru analiști pentru a afla cum trebuie interpretată această poziționare a Franței și cum trebuie să privim viitorul Alianței.
- Într-un moment aniversar pentru NATO, aliații au poziții divergente pe mai multe teme, de la relația cu Rusia la viitorul Alianței
- Analiștii politici consultați de Libertatea spun că poziția lui Macron referitoare la Rusia este îngrijorătoare, dar nici nu îi dau șanse mari de reușită
- Viitorul NATO, mai spun analiștii, este complicat, dar Europa nu are alternativă pentru Alianță
”Pozițiile lui Macron în privința Rusiei ar trebui să fie îngrijorătoare, în special pentru flancul de est al NATO. Nu ar trebui să permitem ca aceste idei să ajungă pe masa discuțiilor Alianței”, spune Grzegorz Kuczynski, expert la Warsaw Institute, un think tank polonez axat pe geopolitică.
Expertul polonez propune formarea unei coaliții pentru a bloca această deschidere către Rusia
”Germania ar putea fi în mod special importantă în această ecuație. Ideile lui Macron despre Rusia și NATO au fost primite la Berlin cu răceală. Germania ar putea deci să devină un aliat tactic al Poloniei și al României în lupta împotriva ideilor nocive ale lui Macron pentru Alianță”, spune Kuczynski.
Gustav Gressel, senior fellow (expert principal) la Berlin al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), cel mai important think-tank european, crede la rândul său că propunerea lui Macron ”nu este realistă” și observă că Rusia nu a reacționat la ea, ceea ce se traduce ca un semnal important.
Expertul spune că Germania a avut in trecut o soluție asemănătoare la problema Rusiei, dar această soluție nu a funcționat.
Nu va exista un efect pozitiv. Tot ce a obținut Franța a fost să îi facă nervoși pe partenerii din UE. Acum, toate statele care au temeri în privința Rusiei vor fi temătoare să susțină o structură în care Franța este influentă, ceea ce este neplăcut pentru UE”
Gustav Gressel, expert al Consiliului European pentru Relații Externe:
Un atac direct la adresa poziționării Franței este riscant acum, în condițiile relațiilor deja tensionate din interiorul NATO, consideră expertul, întrebat cum ar putea să reacționeze statele aflate în dezacord cu Parisul.
O soluție? O coaliție cu statele care nu sunt interesate în poziția lui Macron, cum ar fi Germania, Polonia, statele baltice și minimalizarea efectului neînțelegerilor ”până la vremuri mai bune”, spune Gressel.
Dar mai întâi trebuie să stabilim poziția României
Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, crede că suntem departe de momentul în care Occidentul va găsi cea mai potrivită formulă pentru relația cu Moscova și că, în orice caz, nu toate statele împărtășesc poziția ceva mai amicală a lui Macron față de Rusia.
Dar, crede Fota, România trebuie să își definească deocamdată propria poziție clară față de Rusia.
”Eu nu aș putea să vă spun acum care este abordarea oficială față de Rusia. Mi-aduc aminte de momentul în care am aniversat în Parlament 70 de ani de la înființarea NATO și am avut patru discursuri oficiale. Doar președintele a vorbit despre amenințarea venind dinspre Est. Deci ar trebui să ne lămurim noi poziția în interior și apoi să mergem la NATO să vedem argumentele”, spune Fota.
Analistul Radu Magdin vede în poziționarea Franței și dorința lui Macron de ”a declanșa un proces de reflecție în NATO”, dar și speranța că ”ar putea disloca Rusia din cuplul cu China, amenințarea chineză fiind identificată de ambele părți ale Atlanticului ca fiind mai mare decât cea rusă”.
Vorbim însă și de un interes imediat, comercial.
Cât privește onestitatea propunerilor sale, sunt mai multe țări Vest și Central Europene care împărtașesc o necesitate - aceea a gazului rusesc. Tot aceleași țări au un plan foarte clar pe termen scurt - facem ce e necesar în următorii 10 ani pentru a avea parte de gaz la prețuri decente, timp în care noi ne dezvoltam o industrie și economii verzi care să nu mai necesite participarea rusă în afacerile europene
Radu Magdin, analist:
Turcia ar putea deturna agenda summitului
Rusia e departe de a fi însă principala problemă a aliaților NATO. În vreme ce Donald Trump atacă celelalte state membre pentru că ar cheltui prea puțin pentru Apărare, Macron atacă SUA și Turcia pentru mișcările unilaterale din Siria.
Trump, care aruncă vorbe grele spre Macron, are totuși propriile teme și va încerca să aducă problema Chinei, cu care SUA se află în plin război comercial, printre prioritățile Alianței.
Iar Recep Erdogan a avertizat deja că ar putea bloca un plan de apărare pentru statele baltice dacă nu va primi un sprijin declarativ în conflictul cu kurzii.
”Surpriza cea mai mare (și deturnarea agendei oficiale) s-ar putea să vină din partea Turciei și a relației acesteia cu Franța și cu NATO, în condițiile în care de foarte multă vreme, disensiuni între liderii țărilor membre nu au mai fost transformate în amenințări operaționale la adresa Alianței”, spune Radu Magdin.
Nu avem alternativă la NATO
Dar discuția despre un viitor ”fără relevanță” al NATO, care se poartă la ora actuală, este ”neinformată sau prost informată”, crede Gustav Gressel.
”Da, există o problemă cu SUA, ale cărei interese pivotează departe de Europa, independent de Trump, spre China. Ei văd NATO tot mai puțin folositoare în aceste condiții. Dar Tratatul de la Washington, baza NATO, este un tratat bun, care are o clauză importantă, care nu cere noi deliberări pentru a determina statele să ajute un aliat în caz de agresiune.
Dacă SUA ar pleca, ceea ce ar putea fi o opțiune cu Trump în al doilea mandat, atunci valoarea NATO s-ar micșora. Totuși, UE nu are acum mecanisme de a înlocui NATO. Chiar dacă SUA ar pleca, Germania ar considera probabil că NATO trebuie să rămână, chiar dacă cu altă structură. Deci dezbaterea aceasta, dacă NATO este sau nu depășit, este condusă de idioți”, crede expertul ECFR.
Nici Fota nu se grăbește să cânte ”prohodul Alianței”.
E departe momentul în care țările membre se vor dezice de ea. Tot timpul am în minte o expresie în care Churchill spunea că da, e complicat războiul de alianță, dar și mai neplăcută e situația în care trebuie să lupți fără aliați
Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe securitate națională:
Un moment bun pentru România
Momentul actual este propice pentru România în relația cu partenerii NATO, în condițiile alinierii președinție-guvern, crede Radu Magdin.
”Pe acest fond, pe de o parte, Aliații vor dori să poarte cu noi niște discuții și să stabilească parametrii cooperării pe următorii ani; iar noi ar trebui în acest moment prielnic să aducem în discuție planuri despre care anterior vorbea, preponderent, doar președinția”, crede analistul.
Referitor la viitorul politic și conceptual al Alianței, analistul crede că România a avut o poziționare temperată și realistă.
”Această poziționare îi servește foarte bine interesele de termen scurt și mediu. De aceea ne putem imagina că în timp ne vom implică în conversații din ce în ce mai nuanțate și complexe, pe măsură ce facem tranziția către a fi un actor mai capabil pe partea industrială, de inovație, și mai ales de a fi unul dintre principalii piloni de securitate ai Alianței”, spune Magdin.
